In curand, romanii ar putea afla toate drepturile de care beneficiaza in calitate de cetateni europeni, inclusiv in limba lor materna. Acest lucru ar trebui sa le faca posibil accesul la tot ceea ce-i intereseaza despre legislatia, procedurile si informatiile din Uniunea Europeana, la sistemul de educatie si de formare si la o economie multilingva performanta. In plus, actele putand fi intocmite si in limbile materne, vor putea fi mai accesibile functionarilor din administratiile tarilor membre.
Si romanii isi vor putea gasi informatiile pe un site in limba romana, pun intrebari si primesc raspunsuri la problemele care-i preocupa la numarul verde „Europa in direct”. Din 2007, asemenea convorbiri ar trebui sa fie posibile si in limba romana. Astfel de probleme de comunicare intra in sarcina comisarului european pentru multilingvism, Leonard Orban.
Telefon direct cu Europa
„De ce acest site nu este in franceza? Unde este democratia? Unde este accesul fiecarui cetatean la explicatiile deciziilor tehnocratilor Comisiei?” Sau: „Pourquoi ce site n'est pas qu'en langue anglaise? Ou est elle la democratie? Ou est l'acces de chaque citoyen aux explications des decision des technocrates du la Comision?” Aceasta este doar un tip de intrebare referitoare la multilingvism primita la "Europa in direct” – biroul pentru informatie europeana din Bruxelles, la care cetatenii pot cere si primi informatii prin telefon.
"Eu traiesc in Luxemburg, iar familia mea in Suedia. Cand trebuie sa rezolv chestiuni administrative institutiile din cele doua tari imi dau raspunsurile in limba lor oficiala, iar actele nu sunt intelese de cealalta administratie. Ce pot sa fac pentru a facilita procesul administrativ?”, intreaba un cetatean european. Cineva din Polonia a sunat la „Europa in direct” pentru a reclama lipsa traducerilor in poloneza: „Vreau sa citesc despre drepturile mele ca cetatean european in limba poloneza. Ma simt tradata!” O alta interpelare la Europa in direct a fost: „De ce unele informatii si website-uri oficiale UE nu sunt traduse in ceha, slovaca sau alte limbi ale noilor state membre? Inseamna ca noile state membre UE sunt considerate membre cu drepturi egale?!”
Un alt cetatean european atrage atentia asupra faptului ca traducerea textelor despre Uniunea Europeana in limbile statelor sale membre este o chestiune direct legata de legitimitatea UE: „Este foarte bine sa putem pune o intrebare in franceza. Este si mai bine daca primim raspunsul de la "Europa in direct" tot in franceza. Dar de ce nu dispunem de toate textele despre Uniunea Europeana si in franceza. Mediul, spre exemplu, este un domeniu care intereseaza pe toata lumea, nu numai pe cei care cunosc doua limbi. Daca continua sa fie reprezentata in forma actuala, Uniunea Europeana este un "manechin" rezervat pentru o elita bilingva”. „Traducerea este limba Europei”, a spus presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, citandu-l pe Umberto Eco.
Numarul verde al biroului "Europa in direct” este 00.800.6789.10.11 si poate fi accesat gratuit de cetatenii tuturor statelor membre, iar operatorii raspund intrebarilor primite.
Avantajele diversitatii culturale si socio-economice
Parlamentul European a votat recent la Strasbourg in favoarea incurajarii studiului si a invatarii limbilor straine, astfel incat cetatenii europeni sa poata profita de avantajele diversitatii culturale si socio-economice. Parlamentul European a adoptat cu 537 de voturi „pentru”, 50 „impotriva” si 59 de „abtineri” raportul Joan si Mari, privind noua strategie pentru multilingvism a Comisiei Europene. Documentul a fost prezentat de Bernat Joan si Mari, raportorul Parlamentului European pentru cultura si educatie.
Unul din obiective este ca fiecare cetatean european sa poata sa aiba competente lingvistice practice in cel putin doua alte limbi decat limba materna.
Parlamentul European doreste un plan european clar, coerent, pentru promovarea invatarii limbilor straine, inclusiv a celor mai putin raspandite si, de asemenea, o legislatie europeana in acest domeniu, care sa garanteze diversitatea si drepturile lingvistice.
Parlamentarii europeni apreciaza ca daca institutiile si organismele europene isi vor imbunatati comunicarea cu cetatenii, in limbile lor nationale, indiferent daca acestea au sau nu statut oficial in statele membre, s-ar imbunatati considerabil si drepturile a circa 46 milioane de cetateni europeni, aproape 10 la suta din populatia Uniunii, care vorbesc limbi mai putin raspandite (galeza, scotiana, catalana sau basca). Votul parlamentarilor a fost si in favoarea propunerilor privind multilingvismul in societatea informationala, precum si a schimbului de cunostinte in regim multilingvistic. Tehnologia ofera cel mai mare potential pentru crearea unui spatiu socio-lingvistic pentru toate limbile din Europa, estimeaza parlamentarii europeni.
Rezolutia va fi transmisa Comisiei Europene si statelor membre.
