A murit Mircea Ionescu Quintus, preşedintele onorific al Partidului Naţional Liberal, la vârsta de 100 de ani.
"O viata intreaga am stat in acest partid si aici (in PNL- n.r.) am sa sfarsesc cand Dumnezeu si cand medicii m-or abandona", spunea Quintus. De altfel, președintele onorific al PNL mai spunea și că și-a făcut o epigramă: "Spre o suta anii mi se aduna/Ca prin paduri semetii brazi/Si s-or gasi destui sa spuna/Ce mai inseamna suta azi", explicand ca suta de ani poate sa insemne mult.
UPDATE: Reacții la moartea lui Mircea Ionescu Quintus
Klaus Iohannis, președintele României: Domnului Quintus îi datorăm multe lucruri bune din viața noastră publică, dar mai ales contribuția la revigorarea unei doctrine democratice în anii ’90 și la dezvoltarea unei culturi a dialogului, civismului și integrității actului politic. Așa a fost domnul Quintus și așa ne vom aduce aminte de Domnia sa: un om de stat demn și responsabil, senin, cu spirit moderat și profund devotat țării sale.
Ludovic Orban, președintele PNL: Viața domnului președinte Mircea Ionescu Quintus este un model pentru orice român, este un model pentru orice liberal. O viață pusă în slujba națiunii române, o viață pusă în slujba PNL.
Liviu Dragnea, președintele PSD: Alături de Ion Rațiu, Ion Diaconescu sau Corneliu Coposu, Mircea Ionescu Quintus a promovat o politică națională bazată pe respect și dialog între reprezentanții partidelor politice.
Ion Iliescu, fostul președinte al României: "Personal m-am bucurat de o relație deschisă și amicală de stimă și respect reciproc și de comunicare foarte lesncioasă, tocmai datorită calităților de care vorbim. Era un om înțelept, totdeauna cu păreri foarte avizate și echilibrate în diverse domenii de activitate. Este o mare pierdere pentru viața noastră publică, politică.”
15.20: Anunţul decesului a venit chiar când liberalii erau reuniţi la Braşov pentru Consiliul Naţional. Ludovic Orban, preşedintele PNL, a luat cuvântul în faţa liberalilor şi a propus amânarea Consiliului Naţional timp de două săptămâni.
"L-am sunat pe domnul preşedinte (n.r. Mircea Ionescu Quintus) pentru a-l invita la reuniunea Consiliului Naţional, mi-a spus că nu crede că poate să vină pentru că se simţea rau, dar să aştept să se pună pe picioare pentru că va fi în continuare alături de PNL. Mi-am dorit să îi fac o vizită pentru a discuta despre viitorul PNL", a declarat Orban.
Născut în 1917, în plin Război Mondial, Mircea Ionescu Quintus s-a înscris în PNL la vârsta de 19 ani, a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost deţinut politic în perioada comunistă, iar după Revoluţie a fost preşedinte al PNL, ministru al Justiţiei, deputat şi de două ori senator.
Quintus s-a înscris în PNL în anul 1936 şi a fost preşedintele acestui partid în perioada 1993-2001. "O viață întreagă am stat în acest partid și aici (în PNL- n.r.) am să sfârșesc când Dumnezeu și când medicii m-or abandona", a declarat președintele de onoare al partidului.
De altfel, acesta a spus că și-a făcut și o autoepigramă: "Spre o sută anii mi se adună/Ca prin păduri semeții brazi/Și s-or găsi destui să spună/Ce mai înseamnă suta azi", explicând că suta de ani poate să însemne mult.
Deţinut politic în perioada comunistă, Mircea Ionescu-Quintus a contribuit la renaşterea partidului după 1989, fiind primul liberal care a ajuns în ministru după reinstaurarea democraţiei, în guvernul Stolojan (1991-1992). În 1954, când e eliberat din închisoare este deja colaborator al Securității.
Mircea Ionescu Quintus a crescut într-o familie de liberali, în care tatăl a avut nouă mandate de parlamentar de Prahova, dar își întreținea familia cu ajutorul cabinetului de avocatură pe care îl avea la Ploiești, este atras de mișcarea legionară, dar din loialitate rămâne alături de PNL, formațiune la care aderă la doar 17 ani, scrie Sabina Fati, în Europa Liberă.
Pleacă pe front, pentru a scăpa de amenințarea cu moartea din partea amicilor legionari, care vor să-l pedepsească pentru discursul ținut la dezvelirea statuii fostului premier I.G.Duca, asasinat de legionari în 1933.
Mircea Ionescu Quintus merge alături de forțele armate române și germane până la Cotul Donului în marșul funebru spre Caucaz ordonat de Hitler. Apoi, când România schimbă tabăra și trece de partea Aliaților, Quintus ajunge alături de ei până aproape de Germania.
Mircea Ionescu-Quintus figurează pe lista foștilor colaboratori ai Securității publicate în Monitorul Oficial de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. În urma unui proces intentat CNSAS-ului, Curtea de Apel București a hotărât că Mircea Ionescu Quintus nu a făcut poliție politică.
În 2000, CNSAS a anunţat că Mircea Ionescu-Quintus a fost informator al Securităţii.
„Fără să fiu înştiinţat, a venit această decizie. Am contestat-o, dar cererea mi-a fost respinsă. Am atacat decizia la Curtea de Apel şi după doi ani am obţinut decizia că nu există dovezi că am făcut poliţie politică”, a declarat liberalul.
Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus a fost decorat de Klaus Iohannis cu Ordinul „Steaua României” în rang de ofiţer, după ce, în 2002, a primit de la Ion Iliescu Ordinul „Steaua României” în rang de Cavaler.
Activităţi şi funcţii:
– avocat în Baroul din Prahova (1940 – 1987); consilier îndrumător de avocaţi stagiari (1977 – 1985);
– membru în Comitetul judeţean Prahova al Asociaţiei Juriştilor; profesor la catedra de Drept Constituţional şi Administrativ la Facultatea de Studii Juridice a Universităţii de Inventică din Ploieşti (1991 – 1993).
– ca scriitor şi epigramist a avut o prodigioasă activitate publicând mai multe volume de epigrame, poeme şi romane. A fost coautor la numeroase Culegeri de Epigrame editate de Clubul "Cincinat Pavelescu" din Bucureşti (1972 – 1985) şi colaborări la reviste şi publicaţii, între care: Gluma, Păcală, Urzica, Mitică, Moftul Român, Cronica Română, Palatul de Justiţie etc. Este vicepreşeinte al Uniunii Epigramiştilor din România şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este de asemenea membru al mai multor societăţi şi asociaţii culrturale şi în conducrea unora dintre acestea.
– a fost preşedintele de onoare al fundaţiilor culturale "I.L. Caragiale" şi "Nicolae Grigorescu" – Câmpina.
– Vicepreşedinte al PNL (1990 – 1992); preşedinte al PNL (din februarie 1993).
– deputat de Prahova, ales pe lista PNL, la 20 mai 1990; vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor (18 iunie 1990 – septembrie 1991).
– ministru al Justiţiei în cabinetul condus de Th. Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992)
– ca preşedinte al Organizaţiei Prahova a PNL a organizat această filială a partidului şi a participat la campaniile electorale din 1990 şi 1992.
– în 21 iulie 1994 semnează protocolul de constituire a Alianţei civic-liberale "Liberalii" iar ulterior PNL reintră în Convenţia Democratică (la 20 decembrie 1994).
– la 3 noiembrie 1996 a fost ales senator PNL de Prahova, pe listele CDR.
– la 28 noiembrie 1996 a fost ales vicepreşedinte al Senatului din partea grupului parlamentar al PNL.
– 1999-2000 – Presedinte al Senatului
– 2000-2004 – Senator de Prahova
– la 5 iulie 2002 Mircea Ionescu Quintus a fost ales preşedinte de onoare al PNL
– în august 2006 îşi dă demisia din funcţia de preşedinte onorific, ca urmare a acuzaţiei de colaborare cu Securitatea. Mircea Ionescu Quintus a precizat, însă, că a dat declaraţii şi nu note informative la fosta Securitate.
