Indiferent de culoarea politica, deputatii au votat modificarea Codului de procedura penala. Conform noilor reglementari, ziaristii risca pana la 7 ani de inchisoare daca fac publice inregistrari din faza de urmarire penala. Conform altui amendament, interceptarile telefonice se vor putea face numai dupa anuntarea celui banuit de comiterea unei infractiuni. Mai mult, perchezitiile se vor face cu instiintarea celui cercetat, dupa ce ii ceri respectuos sa prezinte de bunavoie probele ce-l incrimineaza.
Pentru a proteja "oamenii de afaceri" specializati in tepe date statului, deputatii au acceptat ca suma considerata ca paguba pentru "circumstante agravante" sa fie majorata de la 60 de mii la aproape 10 milioane euro. In acest fel, pedeapsa prevazuta pentru furtul a 9 milioane euro este similara celei primite de un hot de buzunare.
Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost consultat in privinta acestor modificari, in timp ce asociatia SoJust considera ca noile reglementari vor conduce la eliberari din arest si la tergiversari ale proceselor.
Artizanii acestor modificari legislative sunt deputatii Eugen Nicolicea si Sergiu Andon. Primul este inginer, in timp ce al doilea a activat ca procuror in raionul Fetesti.
Disperati de anchetele procurorilor, deputatii au modificat si votat intr-o totala discretie mai multe articole din Codul penal si din Codul de procedura penala. Prin modificarile aduse se reduc atributiile procurorilor. Astfel, demnitarii care se simteau cu musca pe caciula au propus, pe 22 octombrie a.c., ca interceptarile telefonice sa nu se faca decat dupa inceperea urmaririi penale. Cu alte cuvinte, ii comunici mai intai invinuitului ca a inceput cercetarea sa, dupa care ii asculti telefonul! Toate amendamentele au fost votate de deputati si au ramas definitive.
Inchisoare pentru ziaristi
Pentru a nu se repeta episodul "Remes-Muresan", deputatii par sa fi gandit la unison cu potentialii infractori. Ei au votat sanctionarea divulgarii continutului unei corespondente sau a unei inregistrari audio sau video. Pedeapsa: 5 ani inchisoare. Daca esti in exercitiul functiei, adica ziarist, si dai pe post sau publici o inregistrare, pedeapsa este de 7 ani inchisoare, chiar daca respectiva inregistrare este de interes public. Aceiasi deputati, pentru a-si proteja apropiatii care au dat "tunuri" rasunatoare, au modificat art. 146 al Codului penal. Conform noii prevederi, "prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 30.000.000 lei", adica aproximativ 10 milioane euro. Vechea prevedere era de 60.000 euro. Asadar, daca furi 9 milioane de euro, nu este o paguba cu consecinte deosebit de grave, condamnarea fiind identica in cazul furtului unui sac de cartofi.
Perchezitie telefonata
O alta prevedere se refera la actul perchezitiei. Pentru inceput, procurorul trebuie sa-l anunte pe cel vizat ca are nevoie de o proba anume din casa sa. Daca invinuitul refuza sa predea ceea ce cauta magistratul, cel din urma se duce cu dovada refuzului la judecator si cere mandat de perchezitie.
Deputatii juristi din Camera inferioara s-au gandit ca ar fi bine ca inculpatul dintr-un dosar sa aiba mai multe drepturi. Asa ca i-au dat posibilitatea acestuia sa ceara extinderea procesului penal cu privire la o alta persoana care a avut legatura cu fapta inculpatului. In acest fel, cel aflat in fata judecatorului poate cere anchetarea penala a denuntatorului sau, de exemplu.
Modificarile aduse Codului de procedura penala au fost insusite de membrii Comisiei juridice luni seara, legea a fost votata de Camera Deputatilor marti dimineata, in acest moment fiind trimisa spre promulgare presedintelui.
Deputatii se raporteaza la drepturile omului
Toate modificarile au ca motivare "respectarea drepturilor omului" si au ca autori "membri PSD".
Cele mai prezente nume sunt ale deputatului PSD Eugen Nicolicea si deputatului PC Sergiu Andon. Primul este inginer de meserie. Celalalt a vegheat dintotdeauna la respectarea dreptului omului din postura de procuror de Fetesti.
Discretie totala
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a fost consultat cu privire la aceste modificari, graba cu care acestea s-au adoptat fiind cel putin suspecta.
Reprezentantii asociatiei SoJust sustin ca unele modificari sunt bune, in sensul ca se inlatura probele ilegale, dar ca se deschide si calea abuzurilor procesuale. "In momentul in care un avocat este chemat la o prelungire de arestare, aparatorul va avea interesul sa amane cauza pana in ultima clipa, dupa care poate disparea din sala.
Noul avocat, desemnat din oficiu, va pleda dupa 24 de ore, cand va fi incetata deja arestarea", se arata in punctul de vedere al asociatiei. Mai mult, magistratii SoJust sustin ca obligativitatea confirmarii rechizitoriului de catre seful ierarhic incalca independenta
procurorului si catalogheaza drept o grava eroare instituirea acuzatorului privat, adica incalcarea principiului potrivit caruia sesizarea instantei se face doar de catre procuror.
