Alegerea unui produs de puericultură nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar și aspectelor ce țin de etichetare coroborate și cu lipsuri de natură legislativă.
La realizarea acestui material de informare s-au avut în vedere rezultatele analizelor realizate asupra a 12 mărci de scutece, destinate copiilor cu greutatea cuprinsă între 4 şi 9 kg, de către Institutul Naţional al Consumului din Franţa şi care au fost publicate în numărul 523 al revistei “60 millions de consommateurs“ din februarie 2017. Documentarea a fost realizată de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Celuloză în amestec cu plastic
Testele realizate în Franţa de către Institutul Naţional al Consumului au pus în evidenţă prezenţa reziduurilor cu risc toxic în majoritatea scutecelor, convenţionale sau ecologice.
Când părinţii cumpără produse de igienă pentru bebeluşi, ei se pot baza numai pe menţiunile de pe ambalaj dacă vor să evite un ingredient cu riscuri pentru sănătatea copilului. Din păcate, în cazul scutecelor, pe ambalajul acestora nu apar informaţii referitoare la conţinutul acestora. Pampers, liderul necontestat al sectorului, se mulţumeşte să înscrie pe pachet că scutecele sunt „moi ca mătasea“, fără să se preocupe de faptul că această informaţie induce consumatorul în eroare. Căci scutecele pentru bebeluşi nu sunt, evident, fabricate din mătase. Eticheta nu face precizări referitoare la materiile prime şi substanţele chimice folosite la fabricarea unui scutec. Legislaţia actuală nu obligă producătorii să furnizeze informaţii despre compoziţia chimică a acestor produse. Institutul Naţional al Consumului din Franţa a testat 12 mărci reprezentative de pe piaţă. Foarte mulţi părinţi nu cunosc faptul că aceste produse nu sunt fabricate din bumbac, ci din celuloză în amestec cu diferite materiale plastice, cum ar fi: polipropilena, poliacrilatul pentru gelul absorbant şi poliesterul.
Scutecele din gama ecologice conţin şi alte materiale de origine naturală, dar nu le exclud pe cele sintetice. Ţesătura care vine în contact cu pielea este şi în cazul scutecelor ecologice realizată din materiale plastice. Totuşi, contactul permanent cu un material plastic cum este polipropilena nu ar trebui, în principiu, să prezinte riscuri majore pentru sănătatea celor mici, în afară de unele iritaţii sau alte manifestări minore nedorite.
Pesticide, urme de compuşi organici volatili sau dioxine
Cercetătorii au verificat dacă procesele industriale legate de fabricarea lor sau diversele tratamente pe care le-au suportat nu generează reziduuri cu riscuri toxice. Din nefericire, rezultatele analizelor nu sunt liniştitoare pentru părinţi. S-au găsit pesticide (dintre care glyfosatul, principiul activ din Roundup), hidrocarburi aromatice policiclice HAP, urme de dioxine sau de compuşi organici volatili. Majoritatea scutecelor studiate încorporează una sau mai multe molecule cu toxicitate posibilă sau certă. Deşi aceste substanţe sunt prezente la un nivel situat sub pragul stabilit de o anumită reglementare (când aşa ceva există!) şi în toate cazurile în stare de reziduuri, totuşi, pentru că e vorba de expunerea unor sugari despre care se ştie că sunt deosebit de sensibili la substanţele toxice, în mod evident la nivelul şezutului, principiul precauţiei ar trebui să prevaleze. De aceea, orice reziduu suspect de riscuri toxice trebuie îndepărtat din scutecele pentru bebeluşi. Rezultatele bune obţinute în cazul a două mărci din cele 12 analizate demonstrează că acest obiectiv se poate atinge. Pe ambalaje, fabricanţii laudă eficacitatea produselor lor. În schimb, aceştia evită să vorbească despre natura materialelor utilizate. Şi au de ce! Când afli informaţii despre compoziţia lor, apar întrebări care deranjează. În cazul materialelor plastice folosite apar întrebări legitime dacă acestea nu păstrează cumva urme de solvenţi din procedeele chimice utilizate în fluxul de fabricaţie. Cu privire la originea naturală a celulozei sau a amidonului vegetal, putem pune următoarele întrebări: Cum a fost albită celuloza? Cerealele cultivate pentru fabricarea amidonului au fost tratate cu pesticide? Răspunsurile furnizate de analizele realizate de către Institutul Naţional al Consumului nu sunt deloc îmbucurătoare, căci ele arată prezenţa nedorită a unor reziduuri. Acestea sunt potenţial toxice, chiar dacă riscul sanitar rămâne să fie determinat.
Principiul activ din Roundup…
Glifosatul este un pesticid, mai precis un erbicid celebru, pentru că el constituie principiul activ din Roundup. Este periculos pentru că a fost inclus în clasa „probabil cancerigen“ de Centrul Internaţional de Cercetări privind Cancerul (CIRC). Mai mult, s-a dovedit că provoacă alergie şi iritaţii pentru piele şi mucoase. Din păcate, glifosatul a fost depistat în marca de scutece Carrefour Baby Eco Planet, o marcă cunoscută ca fiind ecologică. De notat că, de manieră surprinzătoare, legislaţia actuală nu stabileşte niciun prag-limită pentru această substanţă. Alte pesticide (quintozenul şi hexaclorobenzenul sau HCB) au fost depistate în marca Pampers Baby Dry. HCB şi quintozenul sunt incluse în clasa de „posibil cancerigene“, respectiv de CIRC şi de Agenţia Americană de Protecţie a Mediului.
Reziduuri din familia dioxinelor în scutecele Pampers
Dioxinele şi alte molecule din aceeaşi familie, precum furanul, sunt poluanţi ai mediului. Aceşti subproduşi industriali nedoriţi pot fi generaţi de multe procese, cum este albirea cu clor a pastei de hârtie (celuloză). Expunerea la substanţe de tip dioxină prezintă riscuri pentru sănătate. Potenţialul lor toxic este ridicat şi poate afecta mai multe organe. Ele sunt mai ales susceptibile să acţioneze asupra sistemului hormonal. Pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii – OMS, acestea fac parte din „zece produse chimice care pun o problemă majoră de sănătate publică“. În pânza exterioară a scutecului Pampers Baby Dry s-a detectat prezenţa unui compus din familia dioxinelor cu concentraţie mai ridicată. Este vorba de furan sau OCDF (octaclorodibenzofuran). OCDF-ul se adaugă la alte surse de molecule din familia dioxinelor care sunt prezente în jurul celor mici.
Urme de compuşi organici volatili
Compuşii organici volatili (COV) intră în conţinutul multor produse industriale – ţesături, adezivi, materiale pentru amenajarea sau decorarea interiorului etc. Acestei categorii de poluanţi îi sunt atribuite iritaţii ale pielii, ale mucoaselor sau ale sistemului pulmonar care se caracterizează prin capacitatea de a se evapora, regăsindu-se în aerul înconjurător. Toluenul, o substanţă folosită ca solvent în mod curent, este COV-ul cel mai des identificat în scutecele testate. Mărcile de scutece care conţin toluen sunt Toujours (Lidl), Mots d’enfants eco (Leclerc), Pampers Active Fit, Carrefour Baby, Pommette şi Pampers Simply Dry.
Alte reziduuri de compuşi organici volatili din categoria „posibil cancerigene“, naftalen şi stiren, au fost depistate în mai multe scutece. Urmele de naftalen au fost depistate în mărcile Naty by Nature, Pampers Premium Protection şi Carrefour Baby. Urmele de stiren au fost depistate în mărcile Pampers Premium Protection, Pommette şi Pampers Simply Dry. În afară de prezenţa controversatului glifosat, produsul Eco Planet de la Carrefour este singurul din cele testate care conţine o hidrocarbură poliaromatică policiclică (HAP), un poluant industrial, din categoria „posibil cancerigen“. Această moleculă a fost găsită în părţile elastice ale scutecului. 
Achiziţiile părinţilor se bazează fie pe recomandările prietenilor, fie pe publicitatea înşelătoare a marilor producători de scutece sau pe recomandările interesate ale unor medici pediatri care s-au transformat în agenţi de vânzări. Din păcate, nici statul român nu a alocat în ultimii 27 de ani resurse financiare pentru realizarea de teste comparative care să-i ajute pe consumatori să facă alegeri în cunoştinţă de cauză. România este printre puţinele state din Uniunea Europeană în care produsele destinate copiilor nu sunt testate periodic, fapt care explică şi rata ridicată a bolilor cronice în rândul copiilor.“, a spus Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Legislaţia actuală nu-i obligă pe producătorii de scutece să declare compoziţia chimică şi materialele folosite la fabricarea scutecelor. Având în vedere situaţia actuală, deosebit de gravă, solicităm Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să treacă de îndată la realizarea unor reglementări care să-i oblige pe producătorii de scutece de unică folosinţă să ofere informaţii clare consumatorilor cu privire la compoziţia chimică a acestor produse şi să ofere garanţii consumatorilor cu privire la lipsa de reziduuri toxice în aceste produse.“, a precizat și Dr. Emil Bojin, vicepreşedinte APC România.
Produsele de curăţare – igienizare şi serveţele umede pot afecta bariera cutanată, insuficient dezvoltată, şi pot provoca dermatite alergice de scutec. Dermatita de scutec constituie o problemă foarte des întâlnită în primii 2 ani de viață ai bebeluşului. Pielea nou-născuţilor şi a sugarilor este mult mai sensibilă comparativ cu cea a adulţilor, fiind insuficient pregătită să facă faţă expunerii la substanţe iritante. Pielea nou-născuţilor este mai permeabilă, ceea ce favorizează absorbţia substanţelor care intră în contact direct cu pielea, în special în mediu umed, aşa cum se întâmplă în zona scutecului “, a spus și Dr. Anca Răducan, medic specialist dermatologie, Doctor în ştiinţe medicale.
Situația scutecelor din România
