Administraţia combinatului a anunţat mai multe măsuri anticriză, printre care şi deschiderea unei noi scheme de plecări voluntare din combinat.
Printre măsurile pe care administraţia combinatului ArcelorMittal Galaţi a anunţat că intenţionează să le ia pentru menţinerea competitivităţii companiei în contextul crizei de pe piaţa mondială a oţelului va fi şi iniţierea unui nou program de plecări voluntare ale angajaţilor. „ArcelorMittal Galaţi continuǎ măsurile în vederea menţinerii competitivitǎţii, îmbunătăţirii productivităţii, reducerii costurilor fixe, sporirii flexibilitǎţii şi policalificǎrii forţei de muncǎ. Principalele mǎsuri care vor fi implementate constau în realocarea de angajaţi către Laminorul de Tablă Groasă nr. 1, reducerea volumului lucrǎrilor pentru companiile contractoare, lansarea unei scheme de plecări voluntare, precum şi continuarea programelor de studiu care să determine nevoia realǎ de forţǎ de muncǎ în toate sectoarele de activitate”, a declarat country communicatorul ArcelorMittal, Dorian Dumitrescu. Pentru a proteja slujbele propriilor angajaţi, combinatul va prelua din activitǎţile realizate de companiile contractoare şi le va redirecţiona cǎtre salariaţii săi. În plus, pentru a-şi îmbunǎtǎţi productivitatea şi a scǎdea costurile fixe, combinatul anunţǎ deschiderea unei scheme de plecări voluntare numai pentru angajaţii din cadrul Departamentului „Structural&Skill Pool”, acestora urmând să li se ofere pachetele financiare în funcţie de vechime şi de venitul actual. Administraţia combinatului avertizează însă că nu va aproba cererile trimise de către angajaţii care au competenţe considerate a fi necesare pentru companie.
De la 28.000 la 9.000 de angajaţi
Combinatul siderurgic de la Galaţi a pierdut în cei 11 ani trecuţi de la privatizare, aproape 19.000 de angajaţi, majoritatea acestora renunţând la locurile de muncă şi alegând plăţile compensatorii acordate de către ArcelorMittal. În prezent, doar aproximativ 9.000 de oameni mai sunt salariaţi ai ArcelorMittal Galaţi, faţă de peste 28.000 cât avea Sidex în 2001, înainte de privatizare. Cea mai consistentă parte a plecărilor voluntare, numite „autodisponibilizări”, s-a făcut în primul an de după privatizare, cu sprijinul Guvernului Năstase, care a emis o ordonanţă în baza căreia au fost acordate plăţile compensatorii. Au urmat apoi mai multe valuri de „autodisponibilizări” stimulate exclusiv din fondurile companiei. Astfel, până în 2006 au existat cinci scheme de plecări voluntare, combinatul ajungând să numere atunci 16.000 de salariaţi. Un an mai târziu, în 2007, compania siderurgică care cumpărase Sidex ajunsese la 14.000 de angajaţi, aproape jumătate faţă de cât număra în toamna lui 2001, la privatizare. Astfel de măsuri au fost luate şi în 2008, când alţi 1.000 de siderurgişti au ales salariile compensatorii.
Criza a adus noi autodisponibilizări
Noi scheme de plecări voluntare au fost operate şi în 2009, an în care s-a înregistrat şi o perioadă critică pentru ArcelorMittal. Închiderea Uzinei Cocso-Chimice a însemnat deschiderea unei noi scheme, aplicată în special pentru cocsari, dar şi alţi angajaţi ai combinatului alegând să părăsească compania. În plus, în aceeaşi perioadă, administraţia combinatului i-a trimis pe toţi cei 12.600 de angajaţi în şomaj tehnic, pentru o perioadă de câte zece zile, prin rotaţie. Până la sfârşitul anului, în combinatul de la Galaţi mai erau doar 9.500 de oameni care aveau contracte cu ArcelorMittal. Astfel de procese s-au oprit pe parcursul anului 2010, dar au fost reluate în 2011, când noul program de plecări a fost cel care redus numărul angajaţilor combinatului siderurgic gălăţean la 9.000.
