La câteva zile după ce au fost recuperaţi de pe o ambarcaţiune cu zeci de transfugi, în zona Constanţa, nu se mai ştie nimic despre adolescenţi. Cazul ridică numeroase semne de întrebare.
La începutul lunii iunie, Garda de Coastă Constanţa a reperat în apele teritoriale nava „Reda”, pe care se aflau 39 de migranţi din Afganistan, Iran şi Pakistan. Poliţiştii de frontieră au adus în port nava condusă de ucraineanul Igor Sychev, de 54 de ani, ajutat de un motorist turc, Bechir Kaya, de 40 de ani. La audieri, migranţii le-au declarat poliţiştilor că le-au plătit celor doi sume cuprinse între 1.500 şi 5.000 de dolari, pentru a-i aduce în România, de unde urmau să ajungă în Germania.
Marea surpriză a fost că printre migranţi erau şi 16 minori din Afganistan, cu vârste între 13 şi 16 ani, care nu erau însoţiţi de părinţi sau rude. Cei 16 au fost cazaţi la „Adăpostul de Zi şi de Noapte”, administrat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa. Ulterior, au depus cerere de azil politic în România, iar pe data de 5 iunie au fost transferaţi la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Galaţi. Minorii neînsoţiţi au posibilitatea să depună cerere de azil de la împlinirea vârstei de 14 ani. Ceilalţi 23 de migranţi au fost cazaţi la centrul din Otopeni al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). După cinci zile de la cazarea lor în Centrul Regional de la Galaţi, cei 16 minori afgani au dispărut şi nu se mai ştie nimic de ei.
Pe 10 iunie, afganii au dispărut
Centrul de la Galaţi este un centru deschis. Cei cazaţi aici au permisiunea ca în timpul zilei să părăsească centrul, având obligaţia să se întoarcă seara, până la ora 22.00. Minorii afgani aveau acelaşi regim, care de altfel este identic cu cel al minorilor instituţionalizaţi. „Regimul cazării în centru este unul deschis, solicitanţii având dreptul să circule liber în Galaţi, cu respectarea regulilor referitoare la faptul că înapoierea se face până la ora 22. Legislaţia prevede obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără autorizarea IGI. În situaţia în care la ora menţionată persoana nu se prezintă, procedurile ne obligă să anunţăm atât IGI, cât şi organele abilitate ale Poliţiei de Frontieră. În situaţia specifică vă putem menţiona că prevederile procedurilor au fost respectate întocmai, pe data de 10.06.2014 fiind anunţate atât Dispeceratul IGI, cât şi cel al Poliţiei de Frontieră despre faptul că toţi cei 16 solicitanţi de azil nu s-au prezentat, situaţie care nu s-a schimbat până în acest moment”, ne-a declarat comisarul Dorin Geru, directorul centrului regional de la Galaţi.
DGASPC Galaţi a numit reprezentantul legal
Potrivit Cristinei Savin, șef de serviciu în cadrul DGASPC Galaţi, în cazul celor 16 minori afgani au fost respectate minuţios procedurile prevăzute de Legea 122/2006, referitoare la azilul politic în România. A fost numit reprezentantul legal, care îl asistă pe minorul ce solicită azil la interviul din cadrul procedurii de acordare a azilului, s-au asigurat existena unui traducător sau a unui avocat, efectuarea unei expertize medicale, înscrierea la cursul pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ etc. „Pentru cei 16 minori a fost numit reprezentantul legal”, ne-a declarat Cristina Savin. Numai că între timp aceştia au dispărut şi reprezentantul legal nu mai are pe cine să asiste.
Un caz de competenţa procurorilor?
Atât reprezentanţii Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil, cât şi cei ai DGASPC Galaţi au respectat procedurile prevăzute de lege. Cei 16 minori afgani nu puteau fi ţinuţi închişi, ca la penitenciarul pentru minori. Ar fi fost absurd să nu aibă aceleaşi drepturi ca minorii din centrele de plasament. Cazul dă naştere multor semne de întrebare. Faptul că au dispărut în aceeaşi zi, pe 10 iunie, ar putea susţine presupunerea că plecarea lor din centru a fost o operaţiune bine pregătită. Faptul că nu a fost semnalat un grup de minori afgani, fără domiciliu, nicăieri în ţară ar conduce chiar la ideea că au şi părăsit de mult ţara. Dar asta ar însemna existenţa unei filiere care i-a ajutat să treacă graniţa şi care i-ar putea exploata prin muncă sau cerşetorie. Cazul ar putea intra în atenţia procurorilor.
