Pe harta turismului au apărut noi destinaţii pentru pasionaţii sporturilor de iarnă, iar staţiunile vechi au fost modernizate.
Autorităţile locale din Transilvania şi-au dat seama, în sfârşit, că turismul poate reprezenta una dintre cele mai bune posibilităţi de dezvoltare economică pentru comunităţile sărace din zona de munte. Aşa că au început să investească în reabilitarea drumurilor de acces ori în reţelele de utilităţi sau, pur şi simplu, au încetat să mai pună piedici investitorilor privaţi interesaţi de dezvoltarea turismului. În timp ce anumite comunităţi, mai ales cele din Valea Jiului, şi-au propus să transforme zona într-o alternativă la Valea Prahovei, altele vor să reţină cât mai mulţi turişti din puhoiul ardelenilor care se îndreaptă către staţiunile de schi din Austria. Multe dintre des-ti-na-ţiile de schi din Ardeal func-ţio-nează de zeci de ani, iar altele se află abia la început, cu pârtii deschise de curând. România Liberă a realizat o listă cu 10 sugestii adresate celor care vor să schieze în Transilvania. Nu este o listă completă a destinaţiilor de schi din regiune, ci doar un inventar, în ordine alfabetică, al celor mai bine promovate staţiuni.
1. Arieşeni, judeţul Alba
Staţiunea se află într-o zonă superbă din Munţii Apuseni, în apropiere de Gârda şi de Scărişoara. La limita dintre judeţele Alba şi Bihor, staţiunea dispune de o pârtie de schi dotată cu nocturnă. În afară de zona de schi, turiştii care aleg Arieşeniul pot să exploreze peşterile din Munţii Apu-eni, cum este cea care găz-duieşte Gheţarul de la Scărişoara. Preţul cazării în zonă por-neşte de la 35 lei de persoană.
2. Băişoara, judeţul Cluj
Băişoara rămâne cea mai populară destinaţie de schi din judeţul Cluj. Vechea pârtie de schi din staţiunea Muntele Băişorii este dotată cu nocturnă şi cu teleschi. De asemenea, în Muntele Băişorii urmează să fie date în folosinţă alte două pârtii de schi, dotate cu teleschi. Zona este una deosebit de frumoasă, iar turiştii pot vizita, de exemplu, mănăstirea ortodoxă dintre Muntele Băişorii şi Băişoara. Preţul cazării începe de la circa 10 euro de persoană.
3. Borşa, judeţul Maramureş
Staţiunea este situată chiar lângă una dintre cele mai frumoase arii naturale protejate. Pe lângă pârtiile de schi, localitatea mai oferă şi ospitalitatea tradiţională a maramureşenilor. Turiştii care doresc pot să se cazeze la localnicii din satele din împrejurimi, unde pot gusta din produsele culinare specifice, dar şi din celebra pălincă. Preţul cazării începe de la 30 de lei.
4. Cavnic, judeţul Maramureş
Fosta localitate minieră a devenit una dintre cele mai apreciate staţiuni pentru amatorii sporturilor de iarnă. Pe lângă stratul de zăpadă care persistă, uneori, până în luna aprilie, Cavnicul are un element specific: lenkerul. Este vorba de celebra sanie cu volan, inventată de mineri, la finele secolului al XIX-lea. Uneori, competiţiile de lenkere au loc chiar pe străzile de la marginea localităţii. Cazarea începe de la circa 40 de lei.
5. Mărişel, judeţul Cluj
Practic, este vorba de una dintre cele mai noi destinaţii de schi din Transilvania. Pe lângă activitatea de pe pârtia de schi, turiştii pot gusta şi din deliciile unei plimbări cu sania trasă de cai. De asemenea, la mică distanţă de pârtia de schi de află aria naturală Ţâcla Gavrii, de deasupra Defileului Răcătăului, o zonă cu stânci superbe şi cu peisaje care îi pot delecta pe amatorii de fotografie. Tot în Mărişel se află observatorul astronomic situat la cea mai mare altitudine din Europa de Sud-Est. Cazarea începe de la 35 lei de persoană.
6. Parâng, judeţul Hunedoara
În ultimii ani, Parângul a început să concureze cu destinaţiile de schi din Austria, printr-o promovare intensă. Calitatea serviciilor turistice din ultimii ani s-a îmbunătăţi constant, iar pre-ţu-rile au rămas la un nivel rezonabil. Uneori, însă, infrastructura nu este pe măsura interesului turiştilor. Preţurile de cazare încep de la 30 de lei.
7. Păltiniş, judeţul Sibiu
Perla zonei din jurul Sibiului, Păltinişul se poate mândri cu proiectul a şapte pârtii noi de schi. Staţiunea îmbină peisajele deosebit de frumoase cu servicii turistice care se apropie tot mai mult de calitatea celor occidentale. Pe lângă schi, amatorii pot vizita fosta capitală culturală europeană Sibiul cu celebrele sale muzee, precum cel fondat de baronul Samuel von Brukenthal, ori satele de oieri din Mărginimea Sibiului. Într-un traseu turistic pot fi incluse şi satele săseşti, dar şi Răşinariul lui Emil Cioran şi Octavian Goga. Cazarea începe de la circa 15 euro de persoană.
8. Semenic, judeţul Caraş- Severin
Cea mai frumoasă staţiune din Banatul Montan a cunoscut mai multe epoci de glorie şi decădere. În special cele de decădere încă îşi arată urmele. Cei mai mulţi dintre turişti vin doar pentru o zi de schi ori de săniuş. Însă hotelierii şi cabanierii s-au arătat dispuşi să lase din preţ, ca să îi reţină cât mai mult pe turişti. Iar strategia pare să funcţioneze. Cea mai ieftină cazare poate porni de la 25 lei.
9. Straja, judeţul Hunedoara
Staţiunea Straja este tot mai căutată de locuitorii din Ardeal şi din Banat. Ea capătă tot mai mult, în Valea Jiului, rolul pe care îl are Sinaia pentru Valea Prahovei. Ospitalitatea localnicilor şi investiţiile private din ultimii ani au îmbunătăţit constant calitatea serviciilor. Promovată intens, Straja atrage tot mai mulţi turişti dornici să exploreze o zonă care nu era cunoscută până acum decât pentru minele de cărbuni. Cazarea porneşte de la 40 de lei.
10. Stâna de Vale, judeţul Bihor
Staţiunea bihoreană este una dintre cele mai frumoase din zona Apusenilor. Ea a fost fondată, în perioada interbelică, de către episcopul greco-catolic de Oradea Valeriu Traian Frenţiu, care a adus şi primul teleschi din staţiune. Iniţiativa a pus în valoare un domeniu dăruit Bisericii Române Unite cu Roma de către împărăteasa austriacă Maria Tereza. Tot Valeriu Traian Frenţiu a pus în valoare şi celebrul Izvor al Minunilor, care a devenit, după Revoluţie, una dintre cele mai cunoscute mărci de apă minerală din România. Cazarea începe de la 45 de lei.
