Unul dintre cele mai mari spitale de urgenţă din România este în pericol de a nu mai putea oferi asistenţă medicală continuă pacienţilor, în urma deciziei personalului medical de a nu mai efectua gărzi suplimentare.
Astfel, toți medicii de la Spitalul Universitar din București au refuzat semnarea contractelor individuale de muncă (CIM) pentru gărzile obligatorii, convenind împreună cu conducerea spitalului să anunțe Ministerul Sănătății că începând de luni, 08.08.2016, Spitalul nu mai are linii de gardă. Medicul Florin Chirculescu a precizat că hotărârea a fost luată în Consiliul Medical întrunit vineri, 5 august.
„Ministerul Sănătăţii a primit informarea privind această decizie şi analizează cu preocupare şi îngrijorare această situaţie” – a declarat pentru România Liberă Laurenţiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt al MS, precizând că instituţia pe care o reprezintă îşi menţine disponibilitatea pentru rezolvarea acestei probleme a gărzilor suplimentare.
Dr Dragoş Daviţoiu, managerul SUUB, a declarat în exclusivitate pentru România Liberă că l-a informat pe ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, despre pericolul ca unitatea sanitară să rămână fără linii de gardă, dar încă mai speră să nu se ajungă în această situaţie.
„În momentul de faţă, fiecare dintre titulari de contracte semnează sau nu pentru gărzi suplimentare în spital. Dacă nu semnează, nu are bază legală în care să facă gărzi. Problema este că, fiind un act de decizie individuală, noi nu avem nici controlul acestui act de decizie, nici o prognoză a faptului dacă vor semna sau nu şi suntem în imposibilitatea dea da o estimare corectă. Până acum, mare parte dintre medici nu au semnat aceste contracte suplimentare şi de aceea suntem foarte îngrijoraţi. Eu l-am informat pe domnul ministru şi căutăm în continuare soluţii” – a precizat pentru RL directorul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Rl: Şi ce se va întâmpla de săptămâna viitoare în spital?
Dr Dragoş Daviţoiu: Până luni, avem asigurat 100% serviciul de gardă, garda obligatorie. Nu ştim ce va fi. Nu ştim când vor semna, pentru că oamenii acum studiază contractele, nu ştim dacă vor semna… Nu avem o predicţie clară asupra situaţiei.
Rl: Aveţi un plan de rezervă în cazul unui refuz masiv, dacă nu veţi avea medici suficienţi care să acopere gărzile?
Dr Dragoş Daviţoiu: Asta dorim, să detensionăm situaţia şi să readucem medicii în serviciul de gardă. Asta facem împreună cu domnul ministru, să găsim soluţii de a face acest lucru. Tot planul nostru este să asigurăm permanenţa serviciilor medicale pentru pacienţi şi cu legislaţia de până acum puteam să facem acest lucru, dar din momentul în care s-a lăsat la latitudinea fiecăruia dacă face sau nu gărzi, nu mai putem asigura această continutate. Toate eforturile mele vor fi către a antrena colegii către activitatea în gardă.
Rl: Şi veţi solicita ajutor de urgenţă de la Ministerul Sănătăţii, să asigure gărzile cu personal medical de la alte spitale? Cum veţi proceda?
Dr Dragoş Daviţoiu: Nu cred ca SUUB este un caz singular, sunt şi alte spitale cu această problemă la nivel naţional. Toate eforturile mele vor fi de a asigura tratament pacienţilor. Încercăm să-i convingem pe medici să asigure actul medical pentru situaţiile de urgenţă. Problema este că nu putem să-i obligăm.
Medic: primesc 1 leu/oră în gardă pentru operaţie!
La rândul său, dr Florin Chirculescu, şeful Secţiei de Chirurgie Toracică a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti şi unul dintre liderii sindicali care a participat la negocierile cu autorităţile pentru apărarea drepturilor personalului medical, a declarat în exclusivitate pentru România Liberă că este o situaţie umilitoare pentru medici, în condiţiile în care şi el, personal, este plătit cu 1 leu/oră în gardă.
El a spus că managerul unităţii medicale, dr Dragoş Daviţoiu, a luat act de decizia medicilor de a nu semna contractele pentru gărzile suplimentare şi a prezentat pentru Rl concluziile reuniunii Consiliului Medical de la SUUB: „1. Atitudinea unitară de a nu se mai efectua gărzi; 2. Modificarea draftului de contract; 3 Gărzile vor rămâne neschimbate până luni, inclusiv; 4. Efectuarea unui memoriu către Ministerul Sănătăţii cu solicitările stabilite în această şedinţă”.
Dr Florin Chirculescu: A fost o discuţie destul de tensionată, au răbufnit toţi. Şi contractul a fost rău formulat, iar medicii ar urma să fie plătiţi la salariul de bază de 2.700 de lei, deşi când se începe garda se pierde aproape jumătate din tariful orar. Medicul este plătit în ora de gardă suplimentară la salariul de bază care era în 2009 şi când începe garda până la ora 14.00 sunt plătiţi cu 36 de lei şi apoi, subit, sunt plătiţi cu 20 de lei. Eu ştiţi cât primesc pe ora suplimentară de operaţie? 1 leu pe oră! Atunci mai bine să nu ne mai plătească nimic, să ne dea ordin să muncim şi muncim forţat! Chiar este o bătaie de joc.
Citeşte şi: 87% dintre medici refuză gărzile suplimentare dacă nu le sunt acordate toate drepturile
Refuzul în bloc al medicilor de a efectua gărzi suplimentare a apărut în tot mai multe unităţi sanitare din ţară, care, de la 1 august trebuiau să decidă modul de a programa gărzile în funcţie de noile acte adiţionale la CIM. Însă majoritatea medicilor sunt nemulţumiţi de modul în care s-au desfăşurat negocierile cu autorităţie din domeniu pe această temă, ei reclamând modul defectuos de calcul al sporurilor, raportat la nivelul de salarizare din anul 2009, dar şi lipsa unor norme adecvate de lucru care să nu mai aglomereze programul personalului medical.
Citeşte şi: Medicii tineri acuză, ”bătrânii” acoperă
Federaţia Solidaritatea Sanitară atrage atenţia că nepăsarea faţă de soarta medicilor nu face altceva decât să accentueze nemulţumirile acestora: „Aşteptările privind încetarea de la sine a protestului, pe care le dovedeşte tăcerea Guvernului, se dovedesc eronate, protestul tinzând să crească în amploare”, se arată într-un comunicat de presă. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a demarat evaluarea situaţiei din perspectiva extinderii protestului la toate categoriile de personal, luând în considerarea inclusiv declanşarea unui conflict colectiv de muncă.
„Din această perspectivă, Federaţia Solidaritatea Sanitară a inclus deja în propunerile pe care le-a transmis Ministerului Sănătăţii la proiectului de modificare a OMS 870/2004 (Regulamentul privind timpul de muncă) multe prevederi ce rezolvă şi câteva din problemele importante ale altor categorii de personal, în special ale asistentelor medicale. Cea mai importantă solicitare o constituie posibilitatea încheierii CIM-urilor cu timp parţial şi pentru asistentele medicale care efectuează numeroase ore suplimentare neplătite”, notează sindicatul.
Citeşte şi: Iertați-ne că ne îmbolnăvim!
Şi Colegiul Medicilor din România este îngrijorat de situaţia creată de refuzul medicilor de a semna contractele individuale de muncă pentru gărzile suplimentare. CMR cere într-un comunicat de presă Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor să rezolve rapid modul de efectuare şi de plată a gărzilor suplimentare pentru medicii din spitale, în caz contrar nerezolvarea situaţiei riscând să puă în pericol serviciile de gardă din unităţile sanitare. „Solicităm insistent şi cu fermitate ca factorii de decizie din sistem sus-menţionaţi să negocieze realist şi cu bună credinţă cu sindicatele reprezentative ale medicilor”, a atras atenţia doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor.
