Principala sursă de venit a familiilor din România este salariul, într-un procent mult mai ridicat în mediul urban decât în mediul rural. În familiile conduse de un absolvent de învățământ superior, veniturile sunt de aproape trei ori mai mari decât în gospodăriile cu un cap al familiei fără studii. De asemenea, veniturile sunt mai mari în familiile fără copii, diferența dintre cele două fiind de 22 de procente.
INS: Veniturile românilor au crescut cu 4% în 2013, față de 2012
Veniturile totale pe gospodărie s-au ridicat la 2.559 de lei lunar, în timp ce venitul per persoană a fost de 895 de lei, cu 4% mai mult decât în 2012, arată cercetarea Institutului Național de Statistică privind starea gospodăriilor românești, în 2013.
Cele mai mari venituri lunare le-au realizat familiile de salariați – 3.100 lei, iar cele mai mici, familiile de agricultori – 1.114 lei.
Totodată, cercetarea realizată de INS mai arată că nivelul cel mai ridicat al veniturilor este în gospodăriile conduse de un bărbat (2711,1 lei lunar in 2012 si 2800,9 lei lunar in 2013), de 1,5 ori mai mare decât în gospodăriile conduse de femei.
Citește și: Radiografia gospodăriei românești: Cine e capul familiei și câți copii mai facem
În ceea ce privește relația venituri-nivelul educației, familiile în care capul familiei are studii superioare au venituri de 2,7 ori mai mari decât familiile conduse de o persoană fără studii și de 1,8 mai mari decât ale gospodăriilor conduse de o persoană cu liceu.
Și numărul de copii influențează veniturile gospodăriei. Astfel, în 2013, veniturile medii într-o gospodărie în care au fost copii sub 18 ani în întreținere au fost cu 22,2% mai mici decât cele înregistrate în gospodăriile fără copii.
Principala sursă de venit: Salariul la oraș, agricultura la sat
Cercetarea mai arată că principala sursă de venit rămâne salariul (cu o pondere de 51,2% în veniturile gospodăriilor), în timp ce veniturile din agricultură (vânzari de produse agroalimentare, animale şi păsări, prestarea unor munci agricole şi încasări de la societăţi şi asociaţii agricole), veniturile din activităţi independente (comerţ, prestări de servicii, practicarea unor meserii şi profesii liberale), şi cele din proprietate (dobânzi, dividende, chirii, arendă) au încă o pondere scăzută în veniturile totale ale gospodăriilor (6,2% atât în anul 2013 cât şi în anul 2012).
În ceea ce privește diferența urban-rural, cea mai mare parte a veniturilor în urban provin din salarii, în timp ce în mediul rural provin din agricultură.
În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,0% din salarii, 22,0% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,8% din total. În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (30,3% din totalul veniturilor), veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 8,1% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural.
Cele mai mari venituri lunare s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov, cu 3.327 de lei pe gospodărie, iar cele mai mici venituri s-au înregistrat în regiunea Sud-Est, cu 2.206 lei pe gospodărie.
