Schimbarea orei îi afectează atât pe oamenii sănătoşi de vârstă activă, cât şi pe cei cu boli cronice. Anul acesta ora se schimbă în noaptea de 28 spre 29 octombrie, iar ora 4 va deveni ora 3. Noaptea va fi mai lungă cu o oră, iar ultima duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă zi din acest an, având 25 de ore.
Potrivit unor studii europene, accidentele de muncă sunt mai dese cu 50%, în zilele de luni, după schimbarea orei.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale.
„Schimbarea este dăunătoare pentru persoanele care iau medicamente, deoarece le încurcă programul zilnic de administrare.
Ne culcăm pe aşa-zisa ‘oră veche’ şi ne trezim pe ora ‘nouă’, întotdeauna existând un deficit de o oră, ceea ce este esenţial. În săptămâna după schimbarea orei, studii internaţionale demonstrează că vacile dau cu 50% mai puţin lapte, iar găinile depun mai puţine ouă.
Acest lucru se explică prin faptul că persoanele care se ocupă de hrănirea şi curăţarea grajdurilor şi coteţelor sunt afectate de schimbare orei. Mă pronunţ împotriva acestei măsuri, pentru că ne dăunează şi ne afectează. Cea mai bună opţiune este ora astronomică – genomul uman este configurat, astfel încât să funcţioneze cel mai bine în zona geografică în care s-a născut o persoană, respectiv după fusul orar specific”, a explicat dr. Veselin Gherev, potrivit focus-news.net.
Istoricul orei de iarnă în România
România a început să implementeze ora de iarnă încă din anul 1931. Până în 1998, schimbarea avea loc în ultimul weekend din septembrie. Începând cu acel an, trecerea se face în octombrie, pentru a permite românilor să beneficieze de cât mai multă lumină naturală.
Ora de iarnă: Context Global
Ideea schimbării orei nu este nouă și a fost propusă pentru prima dată de Benjamin Franklin în 1784. Inițial, obiectivul era economisirea uleiului de lampă. În timpul Primului Război Mondial, metoda a fost adoptată de câteva țări europene. Astăzi, aproximativ 70 de țări din Europa și America urmează acest sistem.
