Sute de profesori titulari îşi dau, anual, demisia din învăţământul preuniversitar românesc. Cu toate că situaţia s-a îmbunătăţit, în ultimii ani, numărul dascălilor care aleg să renunţe la cariera didactică după ce au absolvit o facultate de profil şi au reuşit să promoveze examenul de titularizare în învăţământ (considerat unul destul de dificil) este în continuare unul impresionant.
Potrivit datelor Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), obţinute de „România liberă“, în anul şcolar 2017–2018 (10 septembrie 2017 – 31 august 2018) au părăsit sistemul de învăţământ preuniversitar, prin demisie, 424 de cadre didactice cu statut de titular. În acelaşi an şcolar erau înregistrate peste 209.000 cadre didactice titulare.
Capitala ocupă poziţia de lider în clasamentul demisiilor din învăţământ, cu 39 de dascăli care au renun-
ţat la cariera didactică. Pe locul al doilea se clasează, potrivit datelor transmise de inspectoratele şcolare către MEN, judeţul Cluj, cu 35 de profesori titulari care şi-au dat demisia. În top se mai regăsesc judeţele Mureş, cu 31 de titulari care au renunţat la cariera în învăţământ, Braşov (24 de demisii înregistrate), Timiş (23) şi Iaşi (22). Ca zonă geografică, Ardealul a pierdut cei mai mulţi profesori titulari în învăţământul preuniversitar.
În anul şcolar 2016–2017, aproximativ 550 de profesori titulari şi-au dat demisia din învăţământ. Se poate constata totuşi o diminuare a numărului demisiilor, dar aceasta vine în aceeaşi perioadă cu scăderea numărului de posturi din învăţământ. În anul şcolar 2007–2008, 1.263 de profesori titulari îşi depuneau demisiile. În anul şcolar următor, 2008–2009, 802 dascăli titulari abandonau cariera la catedră. În anul şcolar 2009–2010, 573 de profesori părăseau sistemul. Numărul demisiilor creştea din nou în anul şcolar 2010–2011, ajungând la 701 (perioadă ce coincide cu măsurile luate de guvernarea de atunci, diminuarea salariilor cu 25% şi blocarea posturilor, justificate de Executiv prin contracararea crizei economice).
Dezamăgire după o cursă lungă
Numărul demisiilor din învăţământ poate fi surprinzător dacă luăm în calcul şi etapele parcurse de cei care doresc să urmeze o carieră didactică. Mai întâi, este nevoie de absolvirea unei facultăţi şi a unui modul psiho-pedagogic. Şi în învăţământul primar şi în cel preşcolar, în cele mai multe cazuri, vorbim tot despre cadre didactice absolvente de studii superioare de profil. Iar în ultimii ani s-a constatat chiar o creştere a numărului candidaţilor la examenele de admitere organizate de facultăţile/departamentele de formare a profesorilor.
Apoi, este nevoie de promovarea unui examen pentru a deveni titular în învăţământ. Concursul necesită un nivel ridicat de pregătire a candidaţilor, iar acest lucru este susţinut şi de procentul relativ redus de promovabilitate înregistrat în ultimii ani. Conform Ministerului Educaţiei, în acest an, procentul de promovare la examenul de titularizare, după soluţionarea contestaţiilor, este de 49,71%. Numărul mediilor de 10 a fost de 124. Anul trecut procentul a fost de 47,63%.
La proba scrisă din cadrul concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar, organizat în acest an, s-au prezentat 24.070 de candidaţi. 2.531 s-au retras din concurs din motive personale sau medicale, 61 au fost eliminaţi, dintre care 27 pentru fraudă, iar 34 de participanți pentru lipsa documentelor de identitate.
Pentru a promova examenul de titularizare, candidaţii trebuie să obţină minimum nota 7, dar acest lucru nu le asigură şi postul. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială în profilul postului.
În ciuda acestor eforturi depuse, numărul cel mai mare al demisiilor se înregistrează în rândul celor deveniţi recent titulari în învăţământ.
Unul dintre principalele motive pentru care învăţământul românesc rămâne în continuare neatractiv rămâne nivelul scăzut al salariilor.
Teoretic, după Sănătate, în Educație au fost înregistrate cele mai mari creșteri salariale din sistemul bugetar anul acesta. În realitate însă, după cum a arătat „Roânia liberă“, veniturile dascălilor aflați la început de carieră au rămas la un nivel scăzut, iar învățământul rămâne un domeniu neatractiv pentru eventuali profesori de calitate. Un profesor, un învățător sau o educatoare, la debut, câștigă chiar mai puțin decât o femeie de serviciu din Ministerul Educației Naționale (MEN). Conform situației veniturilor brute din MEN, publicată trimestrial de minister, o femeie de serviciu (îngrijitoare), cu gradație 4 sau 5, câștigă 2.071-2.103 lei. Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată are un salariu de bază de 2.045 lei, în timp ce unul cu studii superioare de scurtă durată are 1.915 lei. Acestea în timp ce un învăţător sau educator debutant, care are doar studii liceale, primeşte un venit brut de 1.849 lei. Mai exact, un profesor cu studii superioare de lungă durată (4-5 ani sau Bologna plus masterat) primește un salariu brut de 2.045 lei, adică 1.467 lei net (bani în mână).
Totuşi, un profesor titular se poate întoarce pe postul său de titular după o perioadă.
De menţionat că, în acest moment, în România predau circa 6.000 de necalificaţi.
