Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto Arhiva

Sărăcia poate influenţa riscul la demenţă

Persoanele care se confruntă cu sărăcia în a doua parte a vieţii pot să prezinte un risc cu 50% mai mare de a suferi de demenţă, conform unui studiu realizat în Marea Britanie, la care a participat şi o cercetătoare de origine română, citat de UPI.

Share

Valentina Vlădoi 0 comentarii

Actualizat: 17.05.2018 - 13:44

''Studiul nostru confirmă faptul că riscul de demenţă este mai redus în rândul persoanelor vârstnice înstărite în comparaţie cu persoanele care beneficiază de mai puţine resurse economice'', a declarat Dorina Cadar, cercetătoare de origine română în cadrul University College London.

''Stategiile de sănătate publică pentru prevenirea demenţei ar trebui să vizeze deficienţele socioeconomice în vederea reducerii disparităţilor în materie de sănătate şi să îi protejeze pe cei dezavantajaţi", a adăugat Dorina Cadar.

În concluziile studiului se afirmă că în acest fenomen ar putea fi implicaţi numeroşi factori, printre care se numără diferenţele ce ţin de stilul de viaţă şi starea generală de sănătate. De asemenea, oamenii înstăriţi dispun de mai multe oportunităţi sociale şi culturale, care le permit să rămână implicaţi activ în societate, după cum a explicat Dorina Cadar.

Studiul nu demonstrează însă că sărăcia creşte în mod direct riscul de demenţă, ci evidenţiază o relaţie de asociere între cele două.

Potrivit cercetătorului Sam Gandy, director în cadrul Centrului pentru sănătate cognitivă şi îngrijire neurologică ''Muntele Sinai'' din New York, unul dintre semnele demenţei ar putea fi pierderea controlului asupra resurselor financiare proprii. ''Gestionarea financiară deficitară poate fi un semn precoce de demenţă, ceea ce poate duce la epuizarea resurselor financiare mai târziu în viaţă", a sugerat el.

"De asemenea, un alt semnal poate fi o manifestare a disfuncţiei executive, cum ar fi plata facturilor de mai multe ori, luarea unor decizii greşite şi vulnerabilitatea în faţa escrocilor", a spus Sam Gandy.

Însă, după cum a recunoscut Sam Gandy, statutul financiar poate fi un factor de influenţă pentru gestionarea precară şi a alimentaţiei şi a stilului de viaţă, ambele fiind asociate riscului de declanşare a demenţei.

Potrivit Dorinei Cadar, în cazul unui "eşantion din Marea Britanie reprezentativ la nivel naţional, incidenţa demenţei a părut să fie modelată socioeconomic, în primul rând după nivelul de avuţie".

În cadrul studiului, cercetătoarea de origine română şi colegii ei au colectat date de la peste 6.200 de bărbaţi şi femei cu vârste de peste 65 de ani. 7% dintre persoanele monitorizate au dezvoltat demenţă în pauza de 12 ani înregistrată între cele două intervale de monitorizare, realizate în perioadele 2002-2003 şi 2014-2015.

Riscul de demenţă a fost cu 50% mai mare în rândul persoanelor cele mai afectate de sărăcie, în comparaţie cu subiecţii cei mai înstăriţi, potrivit concluziilor cercetătorilor.

Această constatare a fost independentă de nivelul de educaţie şi de privaţiune şi de factorii asociaţi stării de sănătate.

''Noul studiu adaugă un plus credibilitate unei liste din ce în ce mai mari cu dovezi ce sugerează că accesul la o îngrijire medicală corespunzătoare şi capacitatea de a lua decizii privind stilul de viaţă sănătos pot avea un impact real asupra riscului nostru de a dezvolta demenţă'', a declarat Rebecca Edelmayer, directoare în cadrul Alzheimer's Association.

Studiul a fost publicat miercuri în jurnalul JAMA Psychiatry.

Comentarii

loading...