Situaţia copilului în România rămâne una marcată de disparităţi severe, inechitatea fiind prezentă în viaţa copiilor români încă de la naştere, susţin reprezentanţii Organizaţiei Salvaţi Copiii.
„Inechitatea îşi face simţită prezenţa în viaţa copiilor români încă de la naştere, în condiţiile în care România continuă să deţină o poziţie nedorită în topul ţărilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalităţii infantile, cu o rată de 5,2 la mie (în anul 2021), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani”, precizează un comunicat de presa transmis, joi, de Organizaţia Salvaţi Copiii.
Sursa citată menţionează că, în 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creşteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
„Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale. Una din 10 familii nu şi-a putut permite să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător în 2021 şi aproape una din cinci nu şi-a putut permite o masă hrănitoare”, se arată în comunicat.
Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%) şi nemulţumirea sau neîncrederea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%), relevă datele unei anchete sociologice derulate de organizaţie.
„Dreptul la educaţie de calitate aparţine fiecărui copil, indiferent de locul şi familia în care se naşte. Acesta reprezintă un principiu ce trebuie aplicat în mod universal. Cu toate acestea, abandonul şcolar a rămas neschimbat în toată perioada de aplicare a Legii educaţiei naţionale 1/2011, acest fenomen afectând 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar şi gimnazial şi 14.381 din învăţământul liceal (an şcolar 2019/2020). De asemenea, persistă fenomenul neparticipării şcolare în raport cu populaţia şcolară – 286.150 de copii între 7 şi 17 ani erau în afara şcolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă şcolară. România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puţin, deşi ţinta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârşitul anului 2020”, adaugă sursa citată.
Salvaţi Copiii precizează că în ultimii ani se înregistrează şi la o creştere semnificativă a cazurilor de mortalitate maternă (de la 18 în 2018 şi 20 în 2019, la 32 de cazuri în 2020 şi 51 de cazuri în 2021 ).
De asemenea, 85% dintre mamele şi gravidele minore nu mai merg la şcoală, pentru cele mai multe dintre ele abandonul şcolar având loc anterior sarcinii, iar una din zece mame minore nu a fost niciodată înscrisă la şcoală.
„La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate din naşterile la mame sub 15 ani (45%) se înregistrează în România; 32% dintre mamele minore (anchetă Salvaţi Copiii) au menţionat că şi propriile lor mame aveau sub 18 ani la data primei naşteri”, arată datele prezentate de organizaţie.
Potrivit Salvaţi Copiii, aproape un sfert dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniţi au avut sau au un părinte plecat la muncă în străinătate.
Per total 184.000 de copii sunt total lipsiţi de îngrijirea directă a părinţilor, având fie ambii părinţi, fie părintele unic susţinător al familiei plecat la muncă în străinătate (iunie 2021-iunie 2022)”, precizează Salvaţi Copiii.
