Datele colectate de direcţiile de asistenţă socială indică faptul că, dintre cei 12.896 de copii din regiunea Sud Muntenia rămaşi în ţară ca urmare a migraţiei economice a părinţilor, cei mai mulţi sunt înregistraţi în judeţul Prahova (4.897), urmat de Dâmboviţa (2.727), Argeş (2.594), Teleorman (1.120), Ialomiţa (773), Giurgiu (654) şi Călăraşi (131).
Există însă şi alte date, colectate de la inspectoratele şcolare, din care rezultă că la nivelul regiunii Sud Muntenia sunt 22.000 de copii cu părinţi plecaţi din ţară. Datele îi includ însă doar pe minorii care urmează o formă de învăţământ şcolar sau preşcolar, nu şi pe cei cu vârste foarte mici sau care au abandonat studiile.
„Fenomenul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a luat amploare în România în ultimii ani, ceea ce face necesară dezvoltarea unei reţele de servicii specializate destinate acestor copii. (…) Consecinţele acestui fenomen sunt extrem de complexe, având implicaţii asupra copiilor, asupra părinţilor, dar şi asupra comunităţii”, a spus preşedintele Organizaţiei „Salvaţi Copiii” – Filiala Argeş, Dumitra Sima, în deschiderea dezbaterii, la care au luat parte reprezentanţi ai inspectoratelor şcolare judeţene, ai direcţiilor generale de asistenţă socială şi a altor instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Olt, Vâlcea şi Giurgiu.
La rândul său, secretarul judeţului Argeş, Ionel Voica, a atras atenţia asupra dificultăţilor apărute în procesul de înregistrare a copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate.
„Pe de o parte, părinţii plecaţi la muncă în străinătate nu-şi îndeplinesc obligaţiile prevăzute de lege de a anunţa autorităţile din localităţile de domiciliu în grija cui lasă copiii. Pe de altă parte, o problemă întâmpinată de autorităţile este identificarea situaţiilor de risc”, a spus Voica.
Directorul general adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, Iuliana Matei, a subliniat faptul că, în ultimii ani, a fost nevoie de o actualizare a legislaţiei, pentru a putea fi acoperit acest fenomen social.
„Este vorba de un fenomen (…), lucru confirmat şi de evoluţia cadrului legislativ. Faptul că au apărut atât de multe cazuri de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a necesitat modificarea Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Şi astfel s-a prevăzut un capitol distinct dedicat protecţiei copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate”, a spus Iuliana Matei.
