România se mândrește cu un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public puternice. Cu toate acestea, lipsa transparenței în ceea ce privește finanțarea media, în special de către stat, precum și dificultățile pieței subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în media.
Peisajul mediatic
Marele grupuri media europene precum Ringier, PPT Group și Dogan Media International au o prezență pe piață alături de actori locali mari și mici (inclusiv Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, G4Media, Recorder, Rise Project și PressOne). Piața este diversificată dar fragmentată, cu multe canale TV ale căror sustenabilitate este fragilă. Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând media într-un instrument de propagandă.
Context politic
În România, media este lipsită de independență și suferă de încercări de interferență, în special în ceea ce privește numirile la conducerea radioului și televiziunii publice, și Consiliului Național al Audiovizualului. Partidele politice pot obține o acoperire favorabilă în media în schimbul unei finanțări opace a media. Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv împotriva jurnaliștilor.
Cadru legal
Legislația care protejează libertatea de exprimare și presa este insuficient pusă în aplicare, deși este aliniată cu standardele europene, inclusiv la nivel constituțional. Interferența procurorilor cu munca jurnalistică constituie hărțuire și ridică preocupări serioase. Sistemul judiciar încearcă tot mai mult să împingă media să-și dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive (SLAPP-uri) a crescut, în timp ce deciziile instanțelor nu întotdeauna respectă standardele libertății presei.
Context economic
Mecanismele de finanțare a media sunt adesea opace, chiar corupte. În timp ce cele mai mari companii media reușesc să fie economic viabile, majoritatea depind de surse externe de finanțare, inclusiv subvenții. Practica răspândită de deviere a fondurilor publice către media, într-un mod netransparent, distorsionează piața și subminează funcția de paznic a media. În plus, noua strategie de afaceri a grupului Ringier în România a ridicat preocupări cu privire la independența editorială în 2023, când mai mulți editori media ai săi au fost forțați să plece.
Context sociocultural
Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurența din partea narativelor înșelătoare și a știrilor false din unele media și politicieni, în special în contextul pandemiei de Covid-19 și, mai recent, al războiului din Ucraina. Unele grupuri de populație tind să aibă încredere în aceste informații false, care uneori converg cu propaganda rusă și alimentează lipsa lor de încredere în media.
Siguranță
Siguranța jurnaliștilor rămâne o problemă de preocupare, deoarece aceștia sunt adesea ținta atacurilor, amenințărilor și intimidărilor. În cazul campaniei de hărțuire și denigrare împotriva reporterului Emilia Sercan, autoritățile nu numai că au eșuat în a face justiție, dar au fost și suspectate de complicitate. Supravegherea rămâne o problemă, cu serviciile de informații căutând o putere și influență mai mari în contextul războiului din Ucraina și a altor conflicte internaționale.
ABUZURI ÎN TIMP REAL ÎN ROMÂNIA Uciși din 1 ianuarie 2024
0 jurnaliști
0 angajați media
0 Reținuți până astăzi
0 jurnaliști
0 angajați media
