Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Genocidul" demografic: Populația României va scădea dramatic până în anul 2030

„Strategia națională pentru locuri de muncă verzi“, elaborată de Ministerul Muncii și publicată, în această săptămână, în Monitorul Oficial, confirmă o realitate tragică. Populația României va continua să scadă până în 2030.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 16.08.2018 - 13:06

Studiul elaborat de Ministerul Muncii face parte din „Strategia națională pentru locuri de muncă verzi“, aprobată de Executiv prin HG 594/ 2 august 2018 și publicată la data de 13 august.

Așadar, aceste date sunt confirmate de Guvernul României. De precizat că este pentru prima oară când autoritățile statului român recunosc oficial, negru pe alb, adevăratul genocid pe care-l reprezintă declinul demografic.

Potrivit acestui studiu, populația României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15 – 64 de ani“ va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.

Pentru anul 2020, populația României este estimată la 19.259.049 oameni, dintre care 65,7% vor fi în grupa de vârstă 15 – 64 de ani, adică populația potențial activă.

Evoluția negativă estimată până în 2030 continuă tendința înregistrată în ultimii zece ani. Astfel, „în perioada 2006 – 2016 populația României s-a diminuat cu aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar tendința accentuată de scădere a populației a fost înregistrată în special în rândul populației în vârstă de muncă, 15-64 de ani, unde scăderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.

Ministerul Muncii precizează că aceste date sunt preluate de la Oficiul de Statistică al UE (Eurostat).

 

Spor negativ al populației și migrație spre Occident

„Principalii factori de influență pentru scăderea accentuată a populației României sunt sporul natural negativ și procesul accentuat de mobilitate și migrație externă, înregistrat în special după aderarea României la UE“, menționează documentul publicat de Ministerul Muncii.

Totuși, acest studiu nu precizează ce elemente ar fi determinat sporul natural negativ și accentuarea migrației externe a românilor (în condițiile în care aderarea la UE, care a permis deschiderea frontierelor spre vest, este doar o facilitate, nu o cauză a migrației).

În privința sporului negativ al populației, trebuie amintite rapoartele difuzate de către Institutul Național de Statistică. Potrivit acestor documente, România a fost, anul trecut, țara membră a UE cu cea mai mare mortalitate infantilă: 6,7 decese la 1.000 de născuți vii. În cei doi ani anteriori, acest parametru a fost de 6,2, respectiv 6,7. Prin comparație, acest indicator este în România de aproape două ori mai mare față de media UE, care este de 3,6 decese la 1.000 de născuți vii.

În acest clasament trist, următoarele țări din UE, un pic mai bine plasate ca România, erau indicate a fi Bulgaria (6,6) și Malta (5,8).

 

Mortalitatea infantilă este cea mai ridicată în județele sărace

În cazul României, procentul de copii care se nasc înainte de termen este de 10% și pare a fi în creștere, iar dotarea slabă a maternităților face salvarea acestor copii mult mai dificilă decât în alte state.

Pe de altă parte, nici mediul familial nu permite asigurarea unor condiții optime pentru copiii vulnerabili, lucru demonstrat de faptul că județele cu cele mai multe decese ale nou-născuților sunt cele sărace, cum ar fi Dolj, Vâlcea și cele din regiunea de nord-est a României. Aici, rata mortalităţii infantile o depășește pe cea la nivel naţional, ajungând la 7,5 la mie.

Tot pe primul loc în UE se află România și în ceea ce privește mortalitatea maternă, acest parametru fiind de două ori şi jumătate mai mare faţă de media comunitară. Mortalitatea maternă se produce în contextul sarcinilor cu risc, acestea fiind, în primul rând, sarcinile la minore. Iar România se confruntă cu aproximativ 26.000 de sarcini la minore pe an.

Potrivit unui raport din anul 2017 al Comisiei Europene, România continuă să fie pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor, cu doar 4,9% din PIB, adică mult sub media europeană, de 9,9%.

 

Locul doi în lume, după Siria, ca număr de locuitori pierduți

Datele confirmate acum de Guvernul României erau anterior anunțate nu doar de Eurostat, ci și de Organizația Națiunilor Unite. Astfel, la sfârșitul anului 2017, un studiu ONU arăta că, în ultimii zece ani, aproximativ trei milioane de locuitori ai României s-au stabilit în străinătate.

Acest indicator plasează țara noastră pe locul al doilea în lume în ceea ce privește numărul de locuitori pierduți prin migrație. Pe primul loc în lume, ONU plasează Siria – o țară care se află, de ani de zile, în război. Dacă în cazul Siriei refugiații invocă mai ales motive politice sau de siguranță personală (Siria fiind, înainte de război, o țară prosperă), în cazul României, motivele migrației sunt, evident, cele economice.

Imediat după ce România a intrat în UE, destinațiile preferate de migranții români au fost mai ales Italia şi Spania. Ulterior, migranții români s-au orientat, în număr mare, spre țări precum Marea Britanie, Austria şi Belgia. În Regatul Unit, românii au devenit, numeric, cel de-al doilea grup etnic străin, după polonezi. Totuși, fluxul de români spre Marea Britanie a început să scadă, în contextul Brexit-ului.

Comentarii

loading...