Guvernanții pregătesc o reformă a sistemului de pensii, pe principiul “să se schimbe ceva, dar să nu se schimbe nimic“. Cel puțin așa pare la prima vedere, dacă ținem cont de ultimele declarații ale premierului Viorica Dăncilă. Aceasta a anunțat, duminică seară, că nici o pensie nu va scădea după intrarea în vigoare a noii legi care se coace la Ministerul Muncii.
În același timp, Dăncilă spune că noua lege a pensiilor este absolut necesară, întrucât există multe disfuncţionalităţi în sistem. Apare atunci întrebarea firească: dacă nici măcar pensiile “nesimțite” nu vor fi diminuate, care e scopul noii legi? Și cum va aduce ea echitate în sistem?
Premierul a afirmat că noua lege va fi finalizată și depusă la Parlament până la sfârșitul anului, alături de un alt pachet de legi esențiale, printre care cele ale educației și sănătății. Dăncilă a adăugat, la RTV, că lucrurile nu vor fi grăbite, întrucât nu se dorește să existe probleme în aplicarea legii. “O persoană care a muncit acelaşi număr de ani în acelaşi domeniu, dar a ieşit la pensie într-un an diferit de o altă persoană care a muncit similar, are o pensie diferită. Ei bine, trebuie să încercăm – şi am dat un singur exemplu – trebuie să încercăm să reglăm aceste nedreptăţi din sistem”, a spus premierul.
Dăncilă: Avem trei legi ale pensiilor
Premierul a mai precizat că Guvernul are “trei legi ale pensiilor, trei modele, trei moduri în care s-a lucrat pe legea pensiilor”. “Trebuie să încercăm să reglăm nedreptățile din sistemul de pensii. Avem o variantă, însă avem dificultăţi din punct de vedere tehnic. Sunt 5,1 milioane pensio-nari, avem 1.200 de oameni care lucrează în acest domeniu şi care trebuie, pentru a aplica legea pensiilor, să ia fiecare dosar în parte. (…) Ei bine, aceasta presupune o suplimentare a numărului de persoane care lucrează pentru legea pensiilor, iar pentru mine este important, ca prim-ministru, cum este important şi pentru mi-nistrul Muncii şi pentru cei care aşteaptă un rezultat bun pe legea pensiilor, să vedem cum putem aplica din punct de vedere tehnic această lege. Nu mai vreau să fim în situaţia în care vine o lege şi pe urmă vedem că avem disfuncţionalităţi şi căutăm atunci posibilităţi de a regla acest lucru. Vrem să venim cu o lege care să se plieze pe realitate, să rezolve problemele din sistemul de pensii şi în acelaşi timp, să fie îmbrăţişată de către pensio-narii din România. Ceea ce vă pot spune este că nimănui nu-i va scădea pensia, niciunui pensionar din sistemul public nu-i va scădea pensia”, a subliniat Dăncilă.
Vasilescu: Proiectul, finalizat din octombrie
Pe de altă parte, ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, luni, că proiectul Legii pensiilor este finalizat încă din octombrie 2017, iar în prezent se fac simulări pe trei variante de calcul. Au fost cooptați, în acest scop, și reprezentanți ai asociațiilor de pensionari, care au lucrat sau au cunoştinţe în domeniul asigurărilor. “Proiectul de lege este finalizat încă din luna octombrie, dar mai avem legislaţia subsecventă la care se lucrează. Facem simulări pe trei formule de calcul, ca să vedem care este cea mai avantajoasă. Pensionarii vor primi atât cât poate suporta bugetul pentru sistemul de pensii”, a precizat Olguța Vasilescu. Întrebată despre declarațiile premierului Viorica Dăncilă, potrivit cărora pensia mi-nimă va crește anul acesta de la 5.200 lei la 6.400 lei, mi-nistrul Muncii a subliniat: “Pensia minimă în România este de 520 lei, începând de anul trecut, iar anul acesta urcă la 640 lei din luna iulie, Nu știu ce a declarat doamna premier”.
Exod în masă. Cine va plăti pensiile?
Ritmul abrupt în care românii părăsesc țara face extrem de incertă plata pensiilor, chiar și în viitorul apro-piat. Datele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că din 2007 până în 2017 au plecat din ţară 3,4 milioane de români, aproximativ 17% din populaţie. România se află, astfel, pe locul doi în lume la emigraţie, după Siria, țară măcinată de un război crunt!
Cei 3,4 milioane sunt parte a forței active de muncă ce nu mai plătește nici un fel de contribuții în România. Iar la modul în care decurg lucrurile în țară, migrația va continua în același ritm. Potrivit Lucianei Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor -(CDCDI), nu se poate discuta de compensarea emigrării prin imigrare, deoarece la finele anului trecut, în România erau stabiliţi aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecţie internaţională, refugiaţi sau cu alte feluri de protecţie. -Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 în anii anteriori la 4.820 în 2017. Din totalul străinilor care -imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reîntregirea familiei (43%) şi pentru studii – 23%, potrivit datelor ONU, citate de -Mediafax.
În contextul crizei forţei de muncă, „România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imi-graţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a subliniat Luciana Lăzărescu.
Dezechilibru
Deficitul fondului de pensii ar putea atinge 17 miliarde de lei
Plata pensiilor reprezintă o problemă permanentă, care se agravează de la un an la altul. Numărul pensionarilor este în continuă creștere, în timp ce numărul salariaților care plătesc contribuții sociale scade. Fostul ministru al Finanțelor Ionuț Mișa anunța, anul trecut, că deficitul fondului de pensii ar putea depăși 17 miliarde de lei în 2018, de la 14 miliarde de lei în 2017. Măsurile din programul de guvernare precum majorarea pensiilor și a punctului de pensie, dar și eliminarea impozitului pe pensiile între 1.050 lei și 2.000 lei, aplicate anul trecut, au lărgit și mai mult găurile din acest buget. Mare parte din banii pentru plata pensiilor sunt obținuți din împrumuturi de stat, care vor fi plătite în viitor. Dezechilibrul este adâncit și de pensiile speciale, mult mai mari decât celelalte, dar care nu se bazează pe contribuții.
Diagnostic
Bogdan Hossu: Pensiile nu pot crește mai mult ca salariile
O creștere sustenabilă a bugetului de pensii nu se poate face decât în corelație cu creșterea salariilor. Mai precis, punctul de pensie trebuie să crească cu aceeași valoare cu care cresc salariile, ne-a declarat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa. El atrage atenția că așa-zisa “revoluție fiscală” va diminua și mai mult numărul contributorilor la bugetul de pensii, în timp ce numărul asistaților social va crește. Este cazul angajaților part-time, dar și a tinerilor fără experiență care nu vor mai fi angajați cu ușurință, întrucât patronii nu mai primesc de la stat stimulente pentru plata contribuțiilor acestora. Bogdan Hossu atrage atenția că dezechilibrul grav creat în fondul de pensii după anul 2012 se datorează în special creșterii numărului de beneficiari ai pensiilor speciale, care nu sunt bazate pe contribuții.
