Miclea, care a demisionat din fucnție, pentru că nu au fost alocați suficienți pentru Educație, consideră că și actuala conducere a ministerului de resort al trebui să procedeze astfel.
Fostul ministru al Educației apreciază că soluțiile pentru rezolvarea problemelor din învățământul românesc nu ajung la “urechile surde”.
Miclea consideră că ar fi benefică întoarcerea la forma inițială a Legii Educației Naționale 1/2011.
Prof. univ. dr. Mircea Miclea a ocupat funcția de ministru al Educației în primul guvern Călin Popescu Tăriceanu, între decembrie 2004 și noiembrie 2005.
A demisionat din funcția de ministru, nemulțumit de banii puțini alocați pentru Educație.
Este întemeietor al Școlii psihologice cognitive din România.
Este profesor la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
A elaborat proiectul de lege a Educației din care au fost preluate multe puncte în Legea Educației Naționale 1/2011, în forma inițială a acesteia, nemodificată.
RL: Avem, deja, mai bine de o lună, de când a început noul an școlar. Ce impresie v-a lăsat modul cum a fost organizat, până acum, învățământul românesc?
Mircea Miclea: Din păcate, soluțiile, pe care le-am oferit,au ajuns la niște urechi surde.
Începutul anului școlar a fost mult sub așteptări.
Ceea ce apreciez, este faptul că, totuși, a început anul școlar cu copiii în clase, cel puțin într-o primă fază, și că s-a dat dreptul autorităților locale să decidă, mai mult că înainte.
În rest, lucrurile au mers prost.
Vă amintesc că am spus că trebuie deschise școlile când situația era mult mai bună, nu ar fi fost o pierdere atât de mare, de învățare, la nivelul elevilor.
Nu s-a ținut cont de această soluție, pe care am propus-o.
S-au acumulat pierderi enorme.
A doua soluție, pe care am propus-o, a fost ca, în timpul verii, să se facă învățământ remedial.
Nu s-a făcut nimic pe această fază.
Vara a trecut, fără să se recupereze, în niciun fel, ce au pierdut elevii.
Au intrat, în anul acesta școlar, cu toate pierderile de anul trecut.
A treia soluție, pe care am propus-o, a fost ca școala să înceapă mai repede, de la 1 septembrie, ca să avem o rezervă de timp, pentru ca pierderile să nu fie așa de mari.
Nici lucrul acesta nu a fost luat în seamă.
Sunt soluții care ajung la urechi surde.
Am intrat într-un an școlar nou, fără să știm cum să începem.
Dacă am fi început din aprilie, am fi experimentat, am fi intrat mult mai bine în acest an școlar.
Dacă s-ar fi luat aceste măsuri, situația era mai bună.
Din păcate, soluțiile nu vor să fie auzite.
Nu vreau să acuz.
Am oferit soluții, înainte de a acuza.
Acuza mea principală este că vorbești la niște urechi, care nu vor să audă.
Ce se poate face acum?
Nu m-aș gândi imediat la prezent.
M-aș gândi doi pași mai în față.
În bugetul viitor, care se construiește acum.
Aș pune o linie bugetară pentru învățarea remedială.
Trebuie selectați profesorii din țară,la fiecare materie.
Cei care sunt pricepuți să predea online.
Nu oricine poate să predea online.
Cineva, care predă prost în fața clasei, va preda și mai prost online.
Învățământul online înseamnă că:
1. Ai selectat profesorii buni;
2. I-ai dus într-un studio și le-ai filmat acele lecții;
3. In jurul acelor filme, de lecții, adaugi exemple, contraexemple, texte, scheme și construiești o lecție multimedia.
O lecție multimedia a unui profesor foarte bun.
Pentru toate materiile, din clasa I și până în clasa a XII- a.
Acele lecții multimedia, le pui pe platforma online.
Atunci ai șansa ca orice copil să aibă acces la lecția celui mai bun profesor.
Învățământul online înseamnă construcția liberală, lecții multimedia de foarte bună calitate.
Trebuie făcut lucrul acesta!
4. Aș scoate toate școlile, din scenariul roșu, după ce se termină situația.
Aș vedea, periodic, care este situația și, dacă situația se ameliorează, le-aș pune, din nou, pe scenariul galben sau verde.
Periodic , trebuie să faci o monitorizare și să vezi care școli reintră în roșu sau în verde.
Dumneavoastră v-ați dat demisia din funcția de ministru, pentru că nu au fost bani suficienti alocați pentru Educație. Acum, iată, nu avem bani pentru protecție sanitară, nici dispozitive de predare online, s-au amânat și creșterile salariale din Educație. Credeți că se impunea un astfel de gest a actualului ministru?
Da. Cred.
Fiecare, dintre noi trebuie să avem niște linii roșii ale legilor noastre morale, care, dacă se încalcă, atunci, trebuie să avem atitudini tranșante, nu de compromis.
La un moment dat, Guvernul și-ar fi dat seama că nu se mai poate trata astfel Educația.
În 15 septembrie, să spui că Educația este prioritară, în 16 septembrie, să uiți și, la alocarea bugetului, să vezi cu totul altceva decât ce e în retorică.
S-a tratat Educația doar în retorică, nu în realitate.
În 2019, a fost cel mai mic buget alocat Educației, din ultimii 15 ani.
S-a suplimentat din cauza pandemiei.
Eu mi-am dat demisia pentr 3,72%, acum, este mai puțin.
Ca psiholog. Care ar fi problemele comune, care se văd la pacienți, că ar fi determinate de această perioadă?
Starea sănătății mintale s-a deteriorat masiv.
Eu, împreună cu colaboratorii mei, am construit niște platforme online, fără să ne gândim că va fi o pandemie.
Pe platforme, a crescut numărul de pacienți de 8 ori.
Principala problemă este anxietatea, pentru că situația are gradul ei de risc, iar, pe de altă parte, modul cum este comunicată situația, accentuează și mai mult anxietatea.
Nu se comunică, în mesajele oficiale, decât că e rău și, că, atenție, s-ar putea să fie și mai rău.
Nu se comunică ce soluții avem.
Este o abordare pur emoțională și prea puțin rezolutivă.
Modul cum se comunică, accentuează și mai mult anxietatea.
Statul trebuie să pună problema pandemiei în termeni nonemoționali.
El nu trebuie să fie emoțional.
Trebuie să fie un stat eficient.
Sa găsească soluții și să nu comunice în termeni foarte afectivi.
Efectul va fi major pentru dezvoltarea noastră.
Un om, care este anxios, este prudent, chiar și atunci când nu este cazul.
El va rămâne cu un exces de prudență și când se va termina perioada aceasta.
Nu o să-și cheltuiască banii, nu o să investească, nu o să ia împrumut de la bancă, pentru că nu mai are încredere în viitor.
Devenim, din ce în ce, mai vulnerabili.
Se distruge încrederea în viitor.
Frica ne face mai vulnerabili.
Cultivarea fricii, îi face pe oameni să fie extrem de reținuți să investească.
Atunci, economia se duce în cap, noi, ca stat, încasăm mai puțin.
Vor fi mai puțini bani pentru Sănătate, pentru Educație.
În final, cu această atitudine, devenim, din ce în ce mai vulnerabili.
Frica, pe termen lung, ne face mai incapabili ca să facem față riscului.
S-a lucrat, în ultimii ani, mai puțin în mandatul actualului ministru, la o nouă lege a Educației. Proiectul pare, în acest moment, abandonat. Considerați că ar trebui modificată legea 1/2011? S-a spus că aceasta, în forma inițială, a fost inspirată dintr-un proiect de lege dezvoltat de dumneavoastră.
Proiectul Legii numărul 1/2011 a fost bazat pe legea pe care eu am costruit-o.
Dacă vă uitați pe internet, o să-l găsiți denumit Codul Miclea-Andronescu.
Adică, doamna Andronescu, în 2009, când a fost ministru, și premier a fost Emil Boc, a venit cu o primă variantă de lege.
Acea variantă de lege a fost atacată la Curtea Constituțională și, apoi, am venit cu o a doua variantă de lege, care a fost adaptată în Legea 1/2011.
Legea se baza pe un consens, semnat de toate partidele, un pact național pentru Educație.
Au fost modificări succesive ale legii, din motive politice, nu din motive de raționalitate.
Unele articole au fost schimbate complet (legea de autonomie școlară), altele au fost ignorate (articolul 70, în care, de acum 10 ani, se spunea că trebuie să creăm o platformă și o bibliotecă virtuală).
Au rămas în lege, dar, nimeni nu a făcut nimic.
A fost ignorat.
Acum 10 ani, era scris în lege, nu trebuia să descoperim acum.
Din păcate, acum, e prea târziu.
Dar, ce să facem?
Orice lege se poate optimiza, pentru că se schimbă condițiile.
Problemele, acum, sunt: administrarea sistemului și finanțarea sistemului.
Nu legislația.
Ați văzut proiectul ,,România educată”, susținut și promovat de președintele Klaus Iohannis? Ce impresie v-a făcut?
Am luat poziție în legătură cu acel proiect, atunci când a apărut.
Cred că nu este un proiect, ci o colecție de opinii.
Cum vedeți actualul an școlar/academic? Cum vor merge, în continuare?
Dacă cei care administrează Educația, vor reconsidera modul de administrare, dacă vor aloca bani pentru învățarea remediala, dacă vor face adevăratul învățământ, prin construcția lecțiilor multimedia de mare calitate, atunci, situația poate fi mult mai bună.
Dar, nu știu dacă va exista destulă determinare, pentru ca să se reconsidere modul în care se gestionează Educația.
Soluții sunt.
Eu le-am spus.
Cred că și alții le-au spus.
Ele nu au fost auzite.
De unde, credeți, că vin principalele probleme, de la nivel local sau de la nivel central? Au fost școli care s-au deschis în scenariu verde, iar, după câteva ore,au trecut în cel roșu, pentru că au fost depistate cadre didactice cu noul coronavirus.
Testările trebuie făcute, în mediul școlar, pentru a depista, din timp, care sunt problemele.
Dar, trebuie să continue pentru a vedea că problemele au dispărut.
Sa constatăm nu numai că problemele apar, dar și că ele dispar.
Sunt multe probleme, dar sunt și soluții.
Daca ele ar fi ascultate, s-ar face ceva mai bine.
Noul guvern, poate, va fi mai atent la Educație și cu mai mult respect față de ea, nu numai în retorică, ci și în realitate.
Sper!
