„Am văzut că, după 27-28 de ani, românii din Transilvania sunt mult mai deschişi faţă de maghiari, faţă de minorităţi, atunci când vorbim despre folosirea limbii materne în administraţie, când vorbim de educaţie, cultură, de aceste instituţii pentru a păstra identitatea etnică, identitatea lingvistică, identitatea culturală, faţă de cum era situaţia în ’90, în ’91. Este un aspect extrem de pozitiv atunci când vorbim de românii din Transilvania, de societate în ansamblul ei. Când vorbim de politicieni, lucrurile se schimbă fundamental. Politicienii români din Transilvania sunt cei care acceptă mult mai greu un pas înainte în ce priveşte lărgirea drepturilor lingvistice, drepturile comunităţii maghiare. Dacă ne uităm la vechiul regat, există o încredere mult mai mare, dar în ce priveşte politicienii, ei au o abordare mult mai relaxată. Ceea ce m-a surprins extrem de mult, Bucureştiul este cel mai antimaghiar şi acolo tot ce înseamnă deschidere, lărgirea drepturilor, aplicarea legii, oamenii din Bucureşti sunt cei mai reticenţi. Şi vorbesc doar despre folosirea limbii materne în educaţie, în administraţie, în cultură”, a arătat Kelemen Hunor, în cadrul dezbaterii „Majoritate şi minorităţi în anul centenarului – Realităţi, aşteptări, viziuni”.
Liderul UDMR a arătat că, atunci când se vorbeşte despre diferite forme de autonomie, sondajul a evidenţiat că nicio regiune a ţării nu acceptă nicio formă de autonomie.
„Când vorbim despre diferite forme de autonomii, autonomie culturală, autonomie teritorială, regională – explicând că acest lucru nu înseamnă în niciun fel ruptura unui teritoriu de statul român, indiferent de ce regiune vorbim, oamenii nu acceptă deloc această propunere şi ideea de a da unei minorităţi etnice autonomie de niciun fel. Aici nu există aproape nicio deosebire între românii din Transilvania, românii din Vechiul Regat sau Capitală. Aceasta este elementul poate cel mai important din acest sondaj sau unul dintre elementele cele mai importante, cum au evoluat relaţiile în 25-28 de ani de după Revoluţie”, a susţinut liderul UDMR.
Kelemen a precizat că, în acelaşi timp, percepe în politică că lucrurile se schimbă foarte mult, „de multe ori foarte perfid”, prin instrumente, prin mijloace nu neapărat politice, „fiindcă legislaţia nu este aplicată sau de foarte multe ori aplicabilă din diverse motive, sau drepturi obţinute prin discuţii, prin mijloace parlamentare, sunt retrase, sunt blocate, puse în discuţie prin alte mijloace, nu neapărat parlamentare”.
„Din acest punct de vedere există o altă realitate, pe care noi o percepem ca regres faţă de anii 2000”, a subliniat politicianul.
Kelemen Hunor a susţinut că UDMR a propus, încă de anul trecut, ca în 2018 să provoace un dialog pentru a se vorbi despre viitor şi dialogul româno-maghiar.
„Indiferent câte abordări pot fi posibile, în ce priveşte cei 100 de ani, dacă vorbim de Centenar, este mai important despre ce vrem să facem, unde vrem să ajungem şi dacă există o viziune comună despre dacă se poate construi un viitor comun majoritate-minorităţi etnice în România. Cred în continuare că sinceritatea, şi dacă din când în când, aparent, această sinceritate este foarte crudă, este elementul de bază care îţi permite să mergi mai departe, să construieşti ceva durabil”, a arătat liderul UDMR.
Dezbaterea „Majoritate şi minorităţi în anul Centenarului – Realităţi, aşteptări, viziuni” este organizată de Fundaţia Culturală „Dr. Bernády György” din Târgu Mureş, condusă de Borbely Laszlo, şi se axează pe Centenarul Marii Uniri a României, din perspectiva minorităţilor naţionale.
