Magistrații și polițiștii români trebuie instruiți pentru a putea contracara noile amenințări de criminalitate informatică, cum ar fi cele legate de moneda virtuală și de ransomware.
Acest avertisment a fost transmis în cadrul acțiunilor organizate, la București, de Biroul Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (C-PROC), instituție care marchează, în aprilie 2024, zece ani de la înființare.
În data de 11 aprilie 2024, la București a fost organizată o reuniune cu reprezentanți ai principalelor instituții din România cu responsabilități în combaterea criminalității informatice. România sprijină activitățile C-PROC prin furnizarea de experiență, promovarea standardelor internaționale în materie și prin dezvoltarea unei comunității internaționale de profesioniști.
Reuniunea de la București a fost găzduită de Institutul Național al Magistraturii (INM). Au fost prezenți 60 de oficiali și de specialiști din Consiliul Europei, Ministerul Justiției, Parchetul General, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Poliția Română, Institutul Național al Magistraturii, Direcția Națională de Securitate Cibernetică, SRI, Oficiul Național de Combatere a Spălării Banilor, precum șiBitdefender și Asociația Română a Băncilor, în calitate de reprezentanți ai sectorului privat.
”Doresc să felicit reprezentații C-PROC pentru activitatea desfășurată în cei 10 ani de existență și pentru rezultatele remarcabile obținute pe linia consolidării capacității instituționale în materie de justiție penală și a extinderii ariei de aplicare a Convenției de la Budapesta privind criminalitatea informatică. Formarea profesională este o condiție esențială a combaterii cu succes a criminalității organizate și a infracțiunilor asociate, iar într-un domeniu atât de tehnic și de dinamic, precum criminalitatea informatică, reprezintă fără doar și poate un multiplicator de eficiență. Schimbările accelerate care s-au produs în societate ca urmare a digitalizării vieții noastre de zi cu zi, inclusiv odată cu anul 2020, marcat de pandemia COVID, au generat evident și o modificare a comportamentului infracțional, o adaptare a mijloacelor de săvârșire a infracțiunilor deja existente și, bineînțeles, a favorizat apariția unor infracțiuni noi. Provocările cărora trebuie să le facem față ca judecători și procurori ca rezultat al digitalizării extinse sunt astăzi de o complexitate nemaiîntâlnită până acum. Prin urmare, nevoia unei formări specializate în domeniul criminalității informatice se impune de la sine, nu cred că pune cineva la îndoială acestă chestiune”, a declarat Viorel Badea, director adjunct al Institutului Național al Magistraturii.
”Impactul activităților derulate de C-PROC se regăsește în mai multe domenii, începând cu mii de reprezentanți ai autorităților judiciare care sunt mai calificați și mai bine pregătiți pentru a răspunde provocărilor criminalității informatice și probelor digitale. Astfel, dezvoltarea capacităților prin cursuri de instruire pentru investigatori, procurori și judecători într-o manieră sustenabilă a constituit o prioritate. Derularea de investigații de succes și cu finalitate judiciară, inclusiv operațiuni internaționale, au loc în întreaga lume, adeseori datorită prevederilor legale, a competențelor și instrumentelor, precum și a platformelor puse la dispoziție de către C-PROC. Deoarece C-PROC depinde de resurse extra-bugetare, sprijinul din partea donatorilor a fost unul crucial. O finanțare de peste 60 milioane de euro a fost atrasă pe parcursul acestor zece ani. Finanțare din partea Uniunii Europene (prin proiecte comune) și contribuții voluntare din partea SUA, Regatului Unit, Japoniei, Canadei, Olandei, Estoniei și a altora au permis C-PROC să obțină rezultate”, a declarat Virgil Spiridon, Șef de Operațiuni al C-PROC.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
