Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Jibou, primul oraș din România care și-a propus să eradicheze sărăcia în următorii doi ani

Câte 25.000 de euro pentru afaceri, 1500 de lei pentru școlarizarea copiilor și bani pentru renovarea caselor, într-un program special de eradicarea sărăciei startat astăzi la Jibou.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 08.05.2018 - 13:14

Echipe de intervenție transdisciplinare, cursuri de parenting, bani pentru școlarizarea copiilor, pentru renovarea caselor sau pentru finanțarea inițiativelor antreprenoriale – măsurile incluse într-un program îndrăneț de eradicare a sărăciei ar putea transforma orașul Jibou în prima localitate din România care va monitoriza permanent evoluția cetățenilor aflați în situații critice, oferindu-le asistență pas cu pas până la reintegrarea socială.

Totodată, orașul Jibou este prima localitate care aplică un program complex, cu măsuri integrate, pentru pentru reabilitarea unei comunități sărace de dimensiuni mari, obiectiv care va fi atins, potrivit estimărilor, într-un termen foarte scurt, la doar doi ani de la lansare. “Este vorba despre o așa numită pungă de sărăcie, o comunitate care trăiește în condiții extreme, format din 2.423 persoane, dintre care 891 sunt copii.

Mai mult de o treime dintre acești oameni, cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani, au maxim opt clase și tot atâția sunt cei care au dizabilități, boli cronice ori alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice. 34% dintre cei care au vârste între 16-64 ani nu sunt încadrați pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ. Iar șansele lor de a-și găsi un loc de muncă sunt slabe, pentru că nu au competențe în acest sens”, spune  Silvia Pașca-Pustai, managergeneral al acestui proiect – o inițiativă în care sunt implicate mai multe instituții regionale, printre care și Asociația Centrul de Cercetare și Formare a Universității de Nord din Baia Mare.

Comunitatea săracă a devenit din ce în ce mai mare, pe măsură ce coloșii industriali din regiune s-au închis. Cei mai norocoși și-au găsit de lucru la platforma industrială din Zalău, născută din "cenuşa" fabricilor din perioada de dinainte de 1989. Fosta Uzină de Anvelope Zalău este astăzi parte a companiei producătoare de anvelope Michelin, iar fosta Întreprindere de Țevi s-a "metamorfozat" în Silcotub, parte a companiei Tenaris. Alții muncesc în industria lemnului, la punctul de lucru deschis în regiune de Aramis.

Se mai ivesc, când și când, mici afaceri, dar aceasta rămâne, totuși, la voia întâmplării. Unul dintre cetatenii de etnie roma din cartier, de pildă, a deschis un coafor și a angajat câțiva, altul le-a mai dat de lucru la o brutărie cu pâine bună, așa cum facea cândva bunica. Nu sunt mulți, însă, cei care au acest noroc. Cei mai mulți stau pe drum. Mulți dintre ei cerșesc, mai mereu de la aceiași oameni, în fața faimoasei grădinii botanice din centrul orasului.

Riscul de sărăcie în România amenința, la sfârşitul anului trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populație. Adică circa 7,6 milioane de români s-ar putea găsi în imposibilitatea de a-și asigura minimum necesar unui trai decent. Sălajul, cel mai sărac județ din regiunea de Nord-Vest a țării, se descurcă cu greu din banii pentru investiții în dezvoltarea locală, iar Jiboul, care nu scapă nici el acestor statistici, se confruntă cu o situație extremă: o așa numită pungă de sărăcie, unde părinții și copii trăiesc departe de orice idee de confort și fără să fi auzit de normele lumii civilizate.

Copiii, de altfel, au o situație specială într-o Românie descrisă și la acest capitol îngrijorător în statistici: mai mult de jumătate dintre ei (52,2%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, în raport cu o medie în statele membre ale Uniunii Europene de 28%. Insuficiența resurselor alocate pentru educație, sănătate și protecție socială adâncește vulnerabilitatea copiilor din zonele defavorizate.

Iar la Jibou sunt aproape 1000. Parte din toate aceste statistici, Jiboul - un oraș sărac și parcă uitat în pustiu, ocolit deopotrivă de drumurile europene și de cele naționale -,și-a propus să fie prima localitate din România care va schimba radical viața celor care trăiesc în sărăcie extremă, oameni care stau în case dărăpănate, fără locuri de muncă, educație sau acces la servicii medicale. Și fără perspective. “Am demarat un program integrat, care va modifica total obișnuințele întregii familii: părintii își găsesc un loc de muncă și îl păstrează, învață să fie părinți, copiii merg la școală, au mâncare, haine, rechizite, își fac temele, recuperează unde cazul și învață lucruri noi despre ei înșiși.

Renovăm și 50 de case! Iar 30 dintre membrii acestei comunități vor deschide afaceri și vor da de muncă și altora. Și totul ghidat și sprijinit de specialiști. Implementăm probabil cel mai complex program de reinserție socială dezvoltat vreodată România pentru reabilitarea unei comunități sărace de dimensiuni mari. Din studiile realizate de experți, estimăm că toate persoanele incluse în acest program vor fi reintegrate social în primii doi ani de la lansare“, spune Silvia Pașca-Pustai, managergeneral al acestui proiect.


Potrivit acesteia, sute de oameni din comunitățile sărace vor fi consiliați gratuit, vor primi îngrijiri medicale, asistență pentru alegerea unei instituții de educare și sprijin specializat pentru angajare. Programul, adresat familiilor aflate la limita subzistenței, are printre principalele obiective creșterea nivelului de educație și reinserție socială, încurajarea anteprenoriatului, dar și reducerea mortalității infantile, prevenirea sarcinilor în cazul minorelor sau creșterea numărului de persoane din comunitățile marginalizate înscrise la medicul de familie. Cei care reușesc să parcurgă cursurile speciale de formare vor putea solicita și sprijin pentru a începe o afacere. În cadrul acestui proiect vor fi finanțate, cu suma de 25.000 euro, 30 de inițiative antreprenoriale.


“Schimbările de mentalitate sunt, de regulă, asociate cu găsirea altor strategii de adaptare și cu schimbări semnificative survenite în satisfacţia faţă de propria viaţă, de aceea rolul psihologului poate fi esențial în acest proces de transformare. Pe lângă sprijinul acordat pentru dezvoltare, oferim asistență și pentru a preveni sau stopa comportamentele nocive. 

 În cazul acestor comunități există uneori și diverse situații de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, de pildă, situații care ar putea pune în pericol demnitatea unui minor, devenind astfel o piedică în dezvoltarea ulterioară a acestuia. În aceste cazuri, echipe multidisciplinare şi interinstituţionale, coordonate de un responsabil de caz, ar putea interveni atât în procesul de evaluare, cât şi în furnizarea serviciilor specializate“, spuneLidia Revnic, coordonatoarea biroului de Consiliere Cetățeni.


Șomerii vor beneficia de cursuri sau de consiliere vocațională și vor primi asistență psihologică, astfel încât să poată păstra locurile de muncă obținute. “Le vom evalua aptitudinile și cunoștințele pentru a stabili care este cel mai bun domeniu de activitate pentru fiecare dintre ei. Suntem în permanentă legătură cu angajatorii, care ne transmit nevoile lor de personal, iar noi vom încerca să adaptăm tematica acestor cursuri de formare la cererile lor”, spun inițiatorii acestui proiect.În program vor fi implicați, pe bază de protocoale, specialiști din rețelele teritoriale ale Serviciului Public de Ocupare a Forțelor de Muncă sau cei din serviciile publice de asistență socială.
 

BANI PENTRU 30 DE INIȚIATIVE ANTREPRENORIALE.

Toate categoriile aflate în dificultate și în pericol de excluziune vor fi incluse într-un program riguros de reinserție, urmând ca profesioniști din diverse domenii să le ofere sprijin în toate etapele de dezvoltare, până la reintegrarea socială. Părinții șomeri vor primi ajutor psihologic pentru se putea integra într-o structură de învățământ sau pentru a-și putea obține un loc de muncă, vor beneficia de programe de mentorat sau de consiliere vocațională și, nu în ultimul rând, vor avea la dispoziție programe de afterschool și parenting pentru a-și educa și copii. Programul oferă, de asemenea, și șase cursuri speciale de formare, alături de un buget din care vor fi finanțate, cu 25.000 de euro fiecare, 30 de inițiative antreprenoriale ale persoanelor din aceste comunități.
1500 DE LEI PE AN PENTRU ȘCOLARIZAREA COPIILOR. 

În comunitățile sărace trăiesc și 891 de copii, majoritatea neșcolarizați, care au nevoie de educație și de servicii sociale. Un grup de 150 de copii, proveniți din cele mai sărace familii, va începe procesul de schimbare cu asistența psihologilor și a educatorilor. Pentru consolidarea acestui proces, în program a fost inclus și un pachet consistent de servicii sociale destinat prevenirii separării copilului de familia sa, care include, printre altele, și un sprijin în valoare de 1500 de lei pentru fiecare copil într-un an școlar (750 de lei pe semestru). Banii nu vor fi acordați direct, ci vor fi investiți în pachete specifice (îmbrăcăminte, încălțăminte sau articole de igienă personală). Copiii incluși în program vor beneficia de sesiuni de educare complementare școlii, în cursul cărora vor primi și o masă caldă în fiecare zi și vor participa la activități cu care de obicei nu le sunt accesibile, de la excursii, la vizite educative sau concursuri cu premii. 
ECHIPE MIXTE DE INTERVENȚIE PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI. 

O treime dintre membrii comunității sărace din Jibou au dizabilități sau au boli cronice care le limitează activitățile zilnice. Ei sunt în mod special vizați de pachet general de servicii medico-sociale destinat persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. Acest serviciu implică o permanetă colaborare între asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar și asistentul social în programe vizând reducerea mortalității infantile, prevenirea sarcinilor la minore, creșterea numărului de persoane din comunitățile marginalizate înscrise la medicul de familie sau în diferite programe de sănătate (TB, diabet, boli cardio-vasculare, boli infecțioase etc). Programul va viza, de asemenea, prevenirea și monitorizarea cazurilor de autism, reducerea mortalității materne, asistență pentru probleme de sănătate mintală a copilului și adultului, creșterea numărului de beneficiari de servicii și programe privind sănătatea reproducerii și planificarea familială. Pe lângă integrarea lor în programe pe termen lung, acești oameni for fi asistați, în caz de nevoie, de echipe mobile multi-funcționale de intervenție.

 
 
 
 

Comentarii

loading...