Organizațiile nonguvernamentale se opun acestei măsuri administrative care – spun reprezentanții lor – va conduce la apariția de vile și chiar ansambluri imobiliare în ariile protejate, sub pretextul încurajării turismului.
Pentru a scoate la iveală întreaga dimensiune a consecințelor ordonanței, „România liberă“ a stat de vorbă cu Florin Stoican, președinte al Asociației Parcul Național Văcărești, al Asociaţiei Kogayon și fost responsabil pentru relaţia cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism la Administraţia Parcului Naţional Buila-Vânturariţa.
RL: De ce credeți că a luat statul această hotărâre cu caracter de urgenţă?
Florin Stoican: Probabil era o maximă urgenţă ca, după aproape 20 de ani în care custozii au administrat o bună parte din ariile naturale protejate în locul statului incapabil să o facă, acesta să renunţe peste noapte şi fără vreo consultare la serviciile acestora.
Ce contează că 60% dintre ariile protejate nu au niciun fel de administrator? De ce s-ar ocupa statul de ele acum dacă nu a făcut-o nici până acum? Nici faptul că statul avea oricând la dispoziţie pârghii contractuale prin care putea rezilia orice contract cu orice custode care nu-şi face treaba? Nu mai bine îi trimitem la plimbare pe toţi? Doar putem asta prin OUG, nu?
Ce importanţă are faptul că statul, prin intermediul autorităţii responsabile – Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) –, a făcut la începutul anului o evaluare a activităţii custozilor şi a ajuns la concluzia că majoritatea lor covârşitoare au făcut şi fac treabă bună şi foarte bună?
Ce ne trebuie nouă consultare şi transparenţă? De ce ar merita aceşti custozi să fie consultaţi după ce au făcut atâta vreme treaba statului, cu care acesta s-a lăudat?
Este această măsură una de eliminare a ONG-urilor incomode?
Eliminarea ONG-urilor dintre entităţile care pot administra arii protejate este total discriminatorie. În schimb, societăţile comerciale şi regiile care obţin profit din exploatarea resurselor ariilor protejate, ca şi primăriile şi consiliile judeţene dornice de mari proiecte pe acolo sunt libere în continuare să administreze arii protejate, deşi în multe cazuri au dovedit că nu fac treabă deloc sau o fac prost.
Din expunerea de motive a OUG 75/2018 reiese foarte clar care e problema: avizarea proiectelor din ariile protejate. Multe ONG-uri s-au specializat în conservarea naturii şi, nefiind controlate politic, probabil încurcă socotelile celor care vor investiţii exact în ariile protejate, uitând că aceşti custozi au fost investiţi de către statul român tocmai pentru a avea grijă de patrimoniul natural.
Se pare însă că pentru statul român contează mai mult controlul politic al resurselor financiare, umane (noi posturi în structuri ale ANANP) legate de conservarea naturii, controlul politic al modului în care se avizează şi aprobă proiecte distructive pentru natură şi controlul fluxului de informaţii care trebuie să ajungă în rapoarte prin care să ne spălăm imaginea de ţară codaşă la conservarea naturii, deşi suntem printre cei mai bogaţi ca patrimoniu natural.
Nu se pune nimic în loc
Cum va administra statul aceste arii protejate în locul custozilor?
Statul elimină custozii şi ONG-urile şi nu pune nimic în loc. Asta deoarece Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, care trebuie să preia în directă administrare ariile protejate, este o instituţie proaspăt înfiinţată, fără experienţă, fără resurse, cu numai câţiva oameni angajaţi în Capitală. Ei vor trebui să se ocupe de acum înainte de cele aproape 1.000 de arii protejate împrăştiate prin toate colţurile ţării, de la peşteri la rezervaţii floristice şi faunistice, de la situri paleontologice la situri pentru protecţia păsărilor. Oare se vor ocupa mai bine de ele aceşti câţiva funcţionari decât au făcut-o până acum sutele de specialişti speologi, biologi, ornitologi, paleontologi, geologi, silvicultori, botanişti şi ecologi ai custozilor şi ONG-urile cu sprijinul miilor de voluntari?
Uitându-mă la textul ordonanţei şi la modul în care ea a fost făcută şi aprobată, eu cred că pentru statul român nu contează deloc experienţa acumulată de aceşti oameni, expertiza lor, resursele, energia, timpul şi entuziasmul investite.
Ce efecte directe are această ordonanţă asupra ariilor protejate?
În primul rând, prin eliminarea noţiunii de custodie se creează un vid administrativ până la preluarea efectivă de către ANANP a ariilor protejate de la custozi. Acestea vor rămâne fără resurse, pază, monitorizare, activităţi şi proiecte.
Să luăm un exemplu concret, al unuia dintre parcurile cele mai mediatizate în ultima vreme: Parcul Natural Văcăreşti. Este primul parc natural urban al ţării şi a fost înfiinţat prin hotărâre a guvernului nu de către statul român, ci în urma studiilor şi eforturilor susţinute timp de aproape 5 ani de către o organizaţie neguvernamentală. Tot această ONG a devenit apoi administrator şi s-a apucat de treabă în parc, tot cu propriile resurse şi puteri. Acum, tot exclusiv din propriile resurse atrase din mediul privat, parcul are o administraţie (statul ne-a obligat să înfiinţăm şi să finanţăm o structură de administrare cu 13 angajaţi), activităţile din parc sunt permanent monitorizate, zona a fost încet-încet curăţată, am scăpat de incendii, braconaj şi alte nereguli, am amenajat trasee tematice educative şi observatoare ornitologice, am avut activităţi educative la care au participat mii de copii şi nu numai, am organizat zeci de evenimente, am făcut numeroase studii şi cercetări şi am promovat natura României, primind zeci de vizite la nivel înalt. Împreună cu peste 30 de parteneri, de la ONG-uri, universităţi şi instituţii de cercetare şi până la autorităţi locale, lucrăm acum la planul de management al parcului pentru următorii 10 ani, prin care vrem să transformăm parcul într-o oază de biodiversitate urbană, într-un centru de educaţie de mediu, într-un spaţiu de recreere pentru bucureşteni şi vizitatori, într-o ambasadă pentru promovarea patrimoniului natural al ţării şi într-o atracţie turistică de prim rang a Capitalei.
Oare vor putea face toate acestea funcţionarii statului român? Noi credem că ar fi o prostie din partea lui să dea cu piciorul la toate aceste resurse de care societatea civilă dispune.
Cum se poate ieși din impas
Care ar fi soluţia pentru ieşirea din acest impas?
Este normal ca statul să-şi asume prin ANANP responsabilitatea administrării ariilor naturale protejate, însă preluarea directă a administrării trebuie să fie un obiectiv strategic pe termen lung. Nu se poate fără deschidere către parteneriate public-private cu instituţii de învăţământ şi cercetare, ONG-uri şi comunităţi locale care să se implice direct în administrare, sub coordonarea ANANP. Acestea au experienţă în anumite domenii sau zone (organizaţii locale implicate şi bune cunoscătoare ale ariilor protejate din zonele lor).
Cred că la ora actuală priorităţile ar trebui să fie următoarele:
1. Înfiinţarea de către ANANP a administraţilor pentru cele 12 arii naturale protejate care ar trebui să aibă administraţii şi nu au.
2. Preluarea de către ANANP a celor 367 arii naturale protejate „orfane“, care nu au un custode la ora actuală.
3. Crearea şi aplicarea unor criterii obiective de evaluare a performanţei de management a administratorilor şi custozilor care au la ora actuală 42 de arii protejate în administrare şi, respectiv, 264 în custodie.
4. Rezilierea contractelor administratorilor şi custozilor care nu îndeplinesc criteriile de performanţă şi/sau sunt în conflict de interese şi preluarea acestor arii naturale protejate de către ANANP.
Toate acestea ar trebui făcute în timp ce ANANP îşi creşte capacitatea instituţională, îşi pregăteşte specialişti şi identifică şi utilizează resursele pentru administrarea ariilor naturale protejate.
Consider că este imposibil de făcut la ora actuală o bună administrare a ariilor protejate dând la o parte toată expertiza şi dedicaţia care vin dinspre foarte mulţi dintre custozi.
Situaţia statistică actuală a administrării ariilor naturale protejate, realizată în baza datelor oficiale disponibile chiar la ANANP, este următoarea: https://florinak.wordpress.com/2018/06/17/situatia-ariilor-naturale-protejate-din-romania-in-2018/
