Liderul sindical nu crede că Guvernul va acorda sume de bani suplimentare cadrelor didactice, în această perioadă de pandemie, în ciuda deciziei Parlamentului.
Simion Hăncescu am devenit profesor titular la Liceul de Artă “Ionel Perlea” în 1994.
În anul 1995 a absolvit și Facultatea de Chimie din cadrul Universității din București, Specializarea Chimie-Fizică.
A intrat în mișcarea sindicală în anul 1990, iar la începutul anului 1992, împreună cu un grup de lideri de sindicat, a constituit Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Ialomița, organizație care a avut la început aproximativ 400 de membri și care s-a afiliat în același an la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, ajungându-se ca membrii acestei organizații să reprezinte, după câțiva ani, peste 95% din totalul salariaților din învățământul ialomițean, conform declarațiilor actualului președinte al FSLI.
RL: Iată, a trecut aproape mai bine de o săptamână de la începerea noului an școlar.Vedem situația. Ministerul Educației și Cercetării ne oferă cifre despre unitățile de învățământ care au început noul an școlar, fie în scenariul verde,galben sau în scenariul roșu.
Puteți să ne spuneți care a fost reacția cadrelor didactice după acest început de an școlar?
Simion Hăncescu: Evident că lumea nu poate fi mulțumită. Toți ne-am fi dorit să avem un învățământ ,,față în față”, adică era ideal dacă se putea merge doar pe scenariul verde. Este adevărat că, atunci când am discutat cu Ministerul Educației și Cercetării (acum cu peste două luni în urmă), am acceptat variantele propuse de minister, să se ia deciziile la nivel local, pentru că era incorect ca ministerul să ia decizii unitare, deoarece situația diferă de la o zonă la alta, de la o localitate la alta, de la o școală la alta, și este adevărat că în momentul de față predomină scenariul verde,numai că, așa cum sunt datele oferite de Ministerul Educației și prezentate de mass media există școli care sunt nevoite să treacă direct de la scenariul verde la cel roșu pentru că apar focare de covid,atât în rândul cadrelor didactice cât și al elevilor și, conform legii, aceste clase sau școli trebuie să treacă pe scenariul roșu, timp de două săptămâni. Problema nemulțumirii este că ,evident, multe cadre didactice sunt speriate, justificat, deoarece noi avem, așa cum stau lucrurile în momentul de față,multe cadre didactice la vârsta de pensionare sau peste (peste 10.000), unele dintre aceste persoane prezentând alte afecțiuni, care le fac vulnerabile în fața corona virusului. Sunt și situații în care, așa cum chiar dacă legea prevede că, în urma recomandării medicului(dacă vârsta este de peste 60 de ani și are recomandare de la medic), acele cadre didactice vulnerabile pot alege varianta online, dar intervine un alt aspect, este vorba despre acel echipament performant care să permită predarea online în condiții optime, astfel încât elevii să poată vedea și auzi cele ce se întâmplă. Dar,din nefericire,acest lucru nu se înâmplă.
Ca fapt divers, este o lege votată de parlament,promulgată și publicată în monitorul oficial,conform căreia cadrele didactice și elevii ar fi trebuit să beneficieze de acest echipament, ori,din nefericire guvernul nu a reușit să aplice această lege. Datele sunt alarmante, în jur de 800.000 de elevi care nu dispun de acest echipament, strict necesar pentru a putea participa la procesul de predare. Dacă în semestrul al II-lea din anul școlar precedent, am discutat de consolidare și recapitulare, acum discutăm de predare și sunt sute de copii care nu pot participa la actul de predare și să nu uităm că printre aceștia sunt și elevi care vor participa la examenele naționale, în această situație fiind și elevii din clasa a VIII-a și a XII-a,elevi care vor avea de susținut un examen.
Guvernul a greșit. Trebuia să facă, așa cum noi am propus, un proiect guvernamental de amploare, să facă un inventar corect al nevoilor din sistem și să ajungă aceste echipamente la elevi.Sunt și situații în care într-o familie cu 2 – 3 copii școlari există doar o tabletă. Ori, întrebarea firească este cum împart tableta aceștia ca să poată intra în direct. Mai sunt și școli care nu au conexiune la internet. Premierul a făcut un apel,în săptămâna trecută, ca toate școlile să aibă echipamente și camere de filmat, dar realitatea este că unele școli nu sunt conectate la internet. Ce să faci cu echipament performant în această situație?
Guvernul avea timp suficient,din luna martie,când s-au închis școlile și,era evident că se va ajunge în septembrie tot la învățarea online,atâta timp guvernul ar fi trebuit să găsească soluții, așa cum s-a întâmplat în toate țările,au fost mobilizări de amploare,angajări de personal, investiții suplimentare, dotări cu echipamente, astfel îcât elevii să participe la școală online, pentru că dreptul la învățătură este garantat,ori,în acest moment, nu toți elevii au șanse egale. Sunt și consilii locale(dar sunt rare cazurile) care au dotat școlile cu echipamente performante, dar, din lipsă de fonduri, majoritatea s-au canalizat pe asigurarea de substanțe dezinfectante, strict necesare pentru igienizarea spațiului școlar,asemenea operațiuni fiind făcute frecvent.
Câte școli au personal specializat pentru a pregăti școlile cu aceste echipamente, informaticieni care să se ocupe de problemele tehnice?
Evident că informaticianul trebuie să-i sprijine pe profesori să lucreze pe platformele digitale. Avem o problemă… sunt foarte multe școli care nu au informaticieni,sunt și cadre didactice (mai ales cele din zona umanistă) care nu au operat frecvent cu laptopul,pentru că nu a fost necesar,din păcate Ministerul Educației nu a făcut nici cursuri. Au fost ceva prin Casa Corpului Didactic, dar ele au fost făcute de informaticieni care nici ei nu stăpâneau foarte bine tehnica performantă de a lucra pe platformele digitale.
Erau pregătite școlile pentru deschiderea noului an școlar, având în vedere că, iată,am avut școli care au început pe scenariul verde și,după câteva ore au fost depistate cadre didactice pozitiv pentru covid și au trecut direct pe scenariul roșu?
Din păcate, nu. Și elevii și cadrele didactice ar fi trebuit să beneficieze de echipamente de protecție. Conform legii, angajatorul este obligat să pună la dispoziția angajaților,echipamentele de protecție.Nu s-a întâmplat, din motive financiare. Un cadru didactic care 4 – 5 ore predă purtând corect masca, trebuie să o schimbe de 2 – 3 ori. La fel și cu ceilalți angajați și cu elevii. Sunt elevi care provin din familii sărace,care au de ales între a cumpăra pâine sau mască și preferă să cumpere pâine. Măștile ar fi trebuit să fie puse la dispoziție de unitățile școlare. Există un stoc limitat, care se va termina în zilele următoare și riscul de a se răspândi virusul va crește. Elevul vine la școală și trebuie găsite soluții ca el să rămână în spațiul școlar. Ce se înâmplă dacă un elev vine la școală și, tu,îl dai afară pentru că nu poartă mască (cum a sugerat domnul Arafat)? Nu este pasibil de pușcărie, cadrul didactic, dacă îl dă afară din clasă și el pățește ceva? Trebuia să se facă efortul pentru a se asigura măștile.
Dreptul la educație este garantat de Costituția României. În condițiile în care, tu, îi interzici unui copil să rămână la școală pentru că nu poartă mască de protecție, mai este garantat?
Nu. A fost o informație complet deplasată și neadecvată. Statul român trebuie să asigure pentru toți elevii acces la educație.
Nemulțumirea cadrelor didactice ar putea duce la forme de protest, având în vedere că nu li se asigură echipamentele de protecție, li s-a refuzat mărirea salarială?
Nu-mi permit să vorbesc, deocamdată, de proteste, pentru că acest lucru trebuie să vină de jos în sus. Dacă oamenii vor cere acest lucru, la nivel de structură sindicală, aceste lucruri se stabilesc, în momentul când se va ajunge la o masă critică, dacă oamenii doresc să protesteze,noi vom anunța și ne vom supune,pentru că nu noi stabilim. Protestul este făcut de membrii sindicali. E adevărat că pe lângă toate, a venit și decizia neinspirată a guvernului de a amâna măririle salariale, având în vedere că era vorba doar de aproximativ 300 de lei, pe lună, pentru fiecare. Din punctul nostru de vedere, perfect sustenabil. Mai mult de atât,cadrele didactice nu vor beneficia nici măcar de mărirea de un sfert care era programată pentru luna ianuarie 2021, majorarea fiind abia în septembrie 2021. Ceea ce nu este în regulă… Salariile fiind,încă, foarte mici. De aceea avem mulți pensionari (în jur de 10.000) și necalificați(peste 4000). Suntem singura țară din lume unde, încă, mai avem necalificați în educație. Din păcate, acest lucru trist, nu trezește interes pentru guvernanți.
Mai este un aspect. Prin declarațiile lor,guvernanții, sistematic, irită. S-au întâmplat cazuri când profesorii au fost filmați în timp ce predau online și imaginile, unele chiar trucate, au fost postate pe rețelele de socializare. Aici se pune problema protecției datelor. Mulți profesori sunt nemulțumiți,le este teamă că elevii sau părinții pot să folosească imaginile lor și să le distribuie pe rețelele de socializare, ceea ce contravine legii. Chiar și în legea educației, se prevede că, atunci când o oră este filmată sau înregistrată, trbuie să iei acordul cadrului didactic. La noi, acest lucru nu s-a întâmplat. De aceea avem sesizări din partea oamenilor cărora le este teamă să fie filmați în timp ce predă, pentru că s-ar putea să se posteze pe rețelele de socializare și este foarte simplu să fie denigrați în orice moment.
Noi, masss media, nu am mai auzit nimic din partea conducerii MEC, de la începutul acestui an școlar,despre dotarea cu mijloacele tehnologice, s-a lăsat, cumva, totul în aer. Dumneavoastră, sindicatele, aveți noutăți?
Nu avem alte date. Se vorbea despre 250.000 de tablete, care nu au ajuns până acum. La un moment dat, s-a afirmat că există 125 milioane de euro, bani care pot fi accesați de școli să facă proiecte,ori acest lucru este destul de anevoios.Înțelept și benefic pentru sistem, era ca Guvernul, prin Ministerul Fondurilor Europene, să facă un proiect național, prin care aceste tablete să fie achiziționate. Era momentul să se facă efortul și să se procure aceste echipamente. Se puteau accesa fonduri europene, printr-un proiect de amploare, necesarul, așa cum am spus,fiind undeva la 800.000 de tablete. Firmele mari ar fi preferat să participe la licitații, pentru că ar fi fost interesate să ia abonamentul pe 2 ani și, astfel, tabletele ar fi fost achiziționate la un preț bun. La o comandă mare,se pot lua tablete la prețuri foarte mici. Asta presupunea o implicare a Guvernului. S-a făcut apel la autoritățile locale, fără efect, deoarece autoritățile locale nu au fonduri.
O altă problemă este cea a manualelor școlare. Avem clasa a VIII-a fără manuale școlare noi, chiar și la disciplinele importante. Manualele vechi, multe dintre ele, nu au fost predate pentru că nu s-a cunoscut modalitatea. Așa că, în afara lipsei tabletelor, ne confruntăm și cu lipsa manualelor școlare.
Este o altă problemă. Era normal ca, până la acest moment dat, să fie la dispoziția elevilor, biblioteca virtuală. Din păcate, nici acest lucru nu este pus la punct. Nici măcar manualul de limba română de clasa a VIII-a, materie de examen, nu este tipărit.
Problema manualelor este veche, de 30 de ani elevii nu au avut manuale școlare la timp. Cearta dintre edituri, face victime elevii. Noi am propus un text de lege, manualul școlar să fie un bun de interes public și să fie altfel tratat, nu ca pe un pachet de biscuiți, pe care-l cumperi de pe raftul unui magazin. Din păcate, nu s-a rezolvat. În momentul când doar Editura Didactică și Pedagogică a funcționat, a fost singurul an când nu au fost probleme. După aceea, lucrurile au revenit la ,,normal”. Normalul este anormal pentru elevi. Totul a fost în așa fel gândit,să se revină la situația când nu avem manuale la timp. Situația actuală.
Cât timp vor mai avea profesorii și elevii bani pentru a achiziționa măști, dezinfectanți, cele necesare desfășurării activității în condiții optime?
E clar că și profesorii trebuie să rupă din nevoile lor.Un profesor tânăr are un salariu de 2000 de lei. Având în vedere că și prețurile diferă, este o problemă. E o cheltuială suplimentară. Este o problemă și pentru elevi. Mulți dintre elevi nu-și permit nici măcar o mască pe zi. Sunt familii care nu-și permit să le cumpere copiilor încălțăminte, dar să cumpere măști?
E un proiect de lege în parlament, conform căruia ar trebui să se acorde un bonus salarial de 2000 de lei. Mi-e teamă că, chiar dacă legea va trece, nu o să fie pusă în aplicare. Deja Guvernul Orban a anunțat că nu mai are bani. Vor fi cheltuieli suplimentare pentru toți cei care lucrează în învățământ.
Cum vedeți că va continua acest an școlar? Dacă este posibil să vedem o mai bună implicare a autorităților?
Dacă nu au făcut-o până acum,cănd sunt două alegeri, cele locale și cele parlamentare, cred că după alegerile din decembrie, va începe criza, va fi mai profundă și fiecare, cum va putea, să se descurce. Statul român nu a tratat cu maximă atenție și responsabilitate educația.
Ministerul Sănătății cere respectarea unor reguli. Regulile arată bine pe hârtie,dar nu prea are cine să le aplice.Deficitul în învățământ este aproape de 20.000 de posturi, în special în grădinițe situația este disperată. La fiecare grupă de preșcolari era o îngrijitoare,acum a scăzut dramatic. Conform regulilor Ministerului Sănătății, îngrijitoarele nu au voie să servească masa, personalului de la bucătărie îi revine sarcina să servească masa copiilor, dar și acesta este insuficient. Este un cerc vicios, singura variantă este să se angajeze oameni.În alte țări,s-a angajat forță de muncă suplimentară,pentru a contracara efectele virusului și pentru a veni în sprijinul școlilor. Riscul, la noi, este destul de mare.
