ea mai înaltă faleză de pe întreg cursul Dunării, cea din Galați, un promontoriu cu lungimea de aproape șase kilometri, care în anumite zone are și înălțimea de 50-60 de metri, este ame-nințată de riscul prăbușirii în Dunăre, cu tot cu construcții. După 1990, primarii au aprobat construirea în zona de protecție a taluzului a unor construcții grele, cu 10 etaje, care au afectat iremediabil stabilitatea falezei.
După anul 2010, când s-a produs prima surpare, urmată de alte șapte alunecări de teren, edilii au comandat mai multe expertize, care au confirmat avertismentele specialiștilor, că pro-montoriul falezei alunecă în Dunăre, în unele zone cu 3 centimetri pe an.
Soluții există, dar costă prea mult
Confruntat cu această ruletă rusească, actualul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), încearcă să găsească o posibilitate de rezolvare a situației. Soluția suge-rată de specialiști este consolidarea promontoriului cu piloni din beton armat, dar costurile acestor lucrări, de aproximativ 80 de milioane de euro, depășesc bugetul municipalității și spulberă chiar și ideea de-a obține fonduri de la bugetul de stat, așa că singura șansă rămâne obținerea unei finanțări europene, eventual prin programul Strategia Uniunii Europene pentru zona Dunării. Primăria Galați a făcut un prim pas prin încheierea unui contract cu o firmă care să realizeze măsurătorile în baza cărora să fie elaborat proiectul tehnic. „Este unul dintre obiectivele principale pe care mi le-am propus și pentru a putea accesa fondurile necesare demarării acestor lucrări este foarte important să aflăm niște date reale privind situația solului din acest perimetru. Am reușit să achiziționăm servicii de monitorizare a Falezei Dunării, astfel încât să putem preîntâmpina apariția unor degradări ce ar putea deveni periculoase. Aceste date pe care specialiștii le vor colecta prin măsurători specifice periodi-ce vor fi utile și pentru accesarea banilor de care avem nevoie pentru consolidare”, spune primarul Galațiului.
Măsurătorile vor -prelungi suspansul cu trei ani
Pe de o parte, avem o veste bună, că se face ceva concret. Pe de altă parte, lucrările de consolidare se anunță pe termen mediu sau lung, pentru că și măsurătorile vor dura trei ani. Primăria Galați a încheiat cu Proexrom SRL Iași contractul în valoare de 130.000 lei fără TVA pentru achiziționarea serviciilor de „inspecție tehnică a lucrărilor publice – zona Faleza, Mun. Galați”, care presupun monitorizarea Falezei Dunării timp de trei ani. Conform graficului de lucrări se vor efectua „studiul geotehnic, lucrări de foraj și echipare piezoînclinome-trică, analiza de stabilitate și recomandări pentru măsuri de punere în siguranță, verificare și monitorizare a amplasamentului pe o perioadă de 3 ani cu o frecvență a măsurătorilor lunară pentru primele 6 luni, urmând a se propune ritmul măsurătorilor până la 3 ani în funcție de rezultatele obținute în intervalul de 6 luni”.
Din 2010 până în prezent, pe faleza din Galați s-au produs opt surpări, unele cu adâncimea de 10 metri, care au obligat autoritățile să devieze pe o rută ocolitoare traficul de pe șoseaua de coastă. Cum numai măsurătorile vor dura trei ani și vor mai trece alți câțiva ani cu elaborarea proiectului tehnic și formalitățile birocratice pentru solicitarea finanțării, există riscul apariției unor noi surpări, care să agraveze situația.
Fieful clientelei politice
Faleza din Galați este considerată cea mai frumoasă de pe întreg cursul Dunării, remarcându-se prin promontoriul de 50-60 de metri, dar și lungimea de aproximativ șase kilometri. Degringolada urbanistică de după 1990, când personaje influente din oraș au vrut să aibă o vilă sau un apartament pe faleză, cu vedere spre Dunăre și Munții Dobrogei, a dus la apariția chiar în zona de protecție a taluzului a opt blocuri cu zece etaje și a zeci de vile. Pe lângă presiunea exercitată de aceste construcții grele asupra taluzului, fundațiile acestora au distrus și sistemul de drenare a apelor pluviale. După câțiva ani au apărut și efectele: pe faleză au început să se producă surpări. Specialiștii avertizează că există riscul ca faleza să se prăbușească în Dunăre, cu tot cu construcții.
Dezastru transpartinic
În 2001, când a fost priva-tizat Sidexul, AVAS le-a dat celor de LNM Ispat și fundațiile a trei blocuri cu patru etaje pe faleză. Erau blocuri pentru siderurgiști. Combinatul ArcelorMittal le-a vândut firmei Vega 93, iar primarul Dumitru Nicolae (PSD) nu a ținut cont de avertizările specialiștilor și i-a aprobat patronului Vega 93, Corneliu Istrate, un apropiat al său și al PSD, transformarea celor 3 blocuri de pe faleză în blocuri cu 10 etaje și i-a mai aprobat construirea altor patru blocuri cu zece etaje. Acum, genero-zitatea primarului Nicolae are efecte devastatoare asupra falezei.
De distrugerea falezei nu sunt vinovați numai cei din PSD. Cel ce i-a urmat lui Nicolae, primarul -Marius Stan (PNL, UNPR, PMP), care între timp a renunțat la politică, n-a înțeles nici el prea mult din avertiză-rile specialiștilor. În 2012, -Marius Stan a propus Consiliului Municipal aprobarea construirii unui bloc cu 7 niveluri în zona cea mai predispusă la surpare, între Grădina Botanică și Complexul „Francezi”. Consilierii PSD nu prea voiau să aprobe, pentru că blocul respectiv era al firmei Atlas Invest SRL Buzău, al deputatului PDL/PNL Cezar Preda. Stan i-a îndemnat să lase deoparte ranchiuna politică și s-a votat. Atlas Invest cumpărase terenul în 2010 de la RER Ecologic Service Galați, al cărui director era finul lui Preda, Ion Dumitru. După ce a construit blocul, în aprilie 2014 Preda l-a vândut firmei Euro Construcții SRL, dezvoltator imobiliar care și-a propus să mai construiască un bloc identic. În aprilie 2016, primarul a propus Consiliului Municipal aprobarea unei concesionări de teren pentru construirea lângă „blocul lui Cezar Preda” a unui nou bloc cu șapte niveluri, al Euro Construcții. Pe fondul scandalului din presă, consilierii municipali nu au aprobat concesionarea, respingând astfel și construirea noului „P plus 7”.
Primarii s-au „acoperit“ cu expertize
P
ână acum, primarii nu au făcut nimic concret pentru rezolvarea situației, dar s-au priceput la a se acoperi cu expertize. În 2012, primarul Dumitru Nicolae a comandat Proiect SA Galați un studiu geotehnic de 10.000 de lei, iar firmei Epura 95 SRL o expertiză tehnică de 12.000 de lei. Devenit primar, Marius Stan nu a avut încredere în expertiza moștenită de la predecesorul său și a comandat aceleiași Epura 95 SRL o expertiză care a costat 5.000 de euro. Marius Stan a comandat și o expertiză pentru întreaga faleză.
Această expertiză, care a costat 347.000 lei, a fost realizată de specialişti de la Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti și a oferit o diagnosticare exactă a situației.
Și au mai trecut patru ani.
Tasarea, provocată de construcțiile din „zona de gardă”
Prof. dr. ing. Eugen Luca, unul dintre autorii expertizei din 2012, a explicat cum a fost distrusă faleza prin autorizarea construcțiilor grele, blocuri cu zece etaje: „Pe platforma superioară a fost stabilită o zonă de gardă, pentru ca acele construcții să se facă mai departe, la 50-60 de metri, pentru că prin greutatea proprie a construcțiilor, prin posibile pierderi de apă, riscăm să punem în pericol stabilitatea falezei. S-a creat în taluz nu numai tasare, ci și alunecare pentru că nu au fost respectate regulile și au fost construite vile și blocuri înalte, la distanțe mult mai mici decât cele impuse inițial, zona de gardă fiind acum de 15 metri față de 50-60 de metri cât era prevăzută inițial”, a precizat profesorul Luca.
„E o problemă uriașă“!
Prof. univ. dr. Manole Stelian Șerbulea, unul dintre autorii expertizei realizate în 2014 de Universitatea Tehnică de Construcții București, a avertizat că situația falezei din Galați este critică: „Nu trebuie să fim nici alarmişti, nici să înţelegem că nu e o problemă uriaşă”, a spus profesorul, care a mai avertizat că situația s-a agravat după 2012: „Lucrurile sunt chiar puțin mai triste față de expertiza din 2012. Din măsurătorile pe care le-am făcut și pe drumul de coastă sunt vizibile deja fisuri în asfalt, ceea ce înseamnă că deja deplasările se produc. Sunt deplasări confirmate. Nu vreau să creez panică, dar în zona aceasta, cea mai apropiată de Grădina Botanică (Complex „Francezi”- n. red), avem deplasări la adâncimi foarte mari, la adâncimi de 30 de metri. Deplasările înregistrate variază. În zona de la Elice am avut deplasări la nivelul de 10 mm într-o lună, dar cea mai defavorabilă situație am avut-o lângă Grădina Botanică, unde deplasarea este de tip de forfecare, suprafața de cedare este pe la 30 de metri adâncime și deplasările sunt de 3 cm”, a spus profesorul Șerbulea.
