1. Topurile
RL: UMF Cluj a reușit, mai mulți ani la rând, să se claseze pe una dintre pozițiile fruntașe ocupate de universitățile din România în ierarhiile internaționale, ca de exemplu Times Higher Education – World University Rankings. Care este rețeta succesului?
Anca Buzoianu: În ultimele 9 luni, universitatea a depus eforturi pentru ca parcursul educațional al studenților să fie afectat în cât mai mică măsură de pandemie. Încă de la începutul lunii martie, am fost printre primele universități din țară care au trecut la învățământul online. Obiectivul nostrum principal a fost finalizarea cu succes a anului universitar pentru studenți. S-a implementat, într-un timp foarte scurt, cea mai potrivită platformă online, astfel încât cursurile și examenele să se desfășoare eficient și în siguranță. Pentru prima dată în istoria universității noastre, peste 8000 de studenți au fost evaluați online, în condiții optime.În anii ce urmează, vom recupera intensiv tot ce nu am acoperit în acest an, așadar pregătirea profesională a studenților noștri va rămâne cel puțin la nivelul generațiilor anterioare. Totodată, avem în vedere ca pe viitor să implementăm o parte din activitățile didactice online, pe care le-am experimentat în această perioadă și care s-au dovedit a fi foarte bine primite de către studenți.
1. Ce considerați că a învățat sau ar fi trebuit să învețe mediul academic românesc din experiența pandemiei COVID-19?
În primul rând, să fie deschiși și să accepte schimbarea, să încerce metode didactice noi, pe care altă dată nu le-am fi imaginat. Tradiția este cea care ne inspiră și ne ghidează pașii, însă prezentul, cu toate provocările lui este cel care determină succesul. De asemenea, comunicarea și deschiderea către dialog cu membrii comunității academice, indiferent de statut sau funcție, este esențială, pentru că așa se poate stabili conexiunea de care este nevoie ca un astfel de sistem să funcționeze impecabil, chiar și în condiții complicate.
2. Căminele
RL: Cum au fost cazați studenții Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca în căminele universității? A fost redusă capacitatea de cazare a universității? Cum vedeți continuarea acestui an universitar?
A.B.: La începutul anului universitar, când învățământul s-a desfășurat în sistem hibrid și modular, capacitatea de cazare în căminele Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca a fost redusă la 50%, fiind necesară asigurarea condițiilor de distanțare fizică.
În acest moment, activitatea fiind online, majoritatea studenților sunt la domiciliile lor, în cămine au rămas cei care desfășoară activități de voluntariat, de exemplu la SMURD, Serviciul de Ambulanță, Direcția de Sănătate Publică, etc.
Sperăm ca odată cu începerea campaniei de vaccinare, semestrul al doilea să înceapă cu studenții prezenți în universitate și în spitale, pentru că educația medico-farmaceutică are caracter practic prin excelență.
Medicii, medicii stomatologi, asistentele medicale, farmaciștii, toți trebuie să știe să facă cu mâna lor anumite tehnici și manopere, iar comunicarea cu pacienții nu poate fi învățată decât în contact direct cu aceștia.
3. Ministerul
RL: Cum apreciați colaborarea cu Ministerul Educației și Cercetării, în această perioadă marcată de pandemia COVID-19, din punctul de vedere al universității pe care o conduceți, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca?
A.B.: Am avut cu Ministerul Educației și Cercetării o colaborare instituțională foarte bună, ca și până acum.
Am găsit înțelegere din partea Ministerului Educației și Cercetării la adoptarea noilor metode educaționale, la trecerea la învățământul online și cel hibrid, ceea ce în învățământul medical a fost o premieră.
Autonomia universitară a fost respectată de Ministerul Educației și Cercetării, nu am avut probleme cu finanțarea și am găsit sprijin prin adoptarea modificărilor legislative necesare învățământului la distanță, fără de care situația ar fi fost mult mai complicată.
De asemenea, am colaborat bine și cu Ministerul Sănătății, universitățile de medicină și farmacie având în sarcină și pregătirea medicilor rezidenți, care sunt studenți de ciclul III, formarea rezidenților fiind una dintre cele mai importante misiuni ale noastre (nota redacției – ale universităților de medicină și farmacie).
4. Legea
RL: A trecut aproape un deceniu de la publicarea Legii Educației Naționale. Aceasta a suferit numeroase modificări în Parlament. S-a discutat despre o nouă lege, dar proiectul a fost abandonat. Este nevoie de o nouă lege a Educației? De ce ar avea nevoie învățământul medical în lege?
A.B.: Legea Educației a suferit sute de modificări, uneori contradictorii, care au generat unele incongruențe în aplicarea ei. Nu consider ca fiind necesară o nouă lege, doar rezolvate punctele să spunem, nevralgice. Din punct de vedere al învățământului medical, cred că nu este avantajos să se ceară pentru accederea la poziția de cadru didactic obligativitatea doctoratului. Este firesc să te înscrii ulterior la studii doctorale fiind cadru didactic, însă nu consider că este obligatoriu pentru concursul de admitere în universități, limitând foarte mult baza de selecție și scăzând competitivitatea concursului. Înaintea acestei obligativități, la unele discipline erau câte 10 candidați pe un loc, acum este o raritate să fie doi… asta nu duce la creșterea calității resursei umane din universități și alterează pe termen lung strategia de dezvoltare universitară. Aș mai remarca importanța ierarhizării universităților, pe criterii clare, cuantificabile și mai ales, finanțarea diferențiată a universităților, în funcție de această ierarhizare. Sunt elemente care există în lege, dar nu s-a elaborat o metodologie clară de aplicare.