În contextul publicării noii legi a învățământului preuniversitar (27.02.2023), alianța „O Voce pentru Educație”, reprezentând societatea civilă și mediul de afaceri, a analizat documentul înaintat de Ministerul Educației. Astfel, din cele peste 100 de măsuri de reformă propuse de alianță în 2022, dintre care unele subliniate ca fiind critice, aproximativ 65% au fost preluate cel puțin parțial în noul proiect de lege și cel puțin 34 de reforme contribuie la transformarea sistemul de învățământ preuniversitar în unul modern și echitabil. Totuși, 18 măsuri critice rămân neadresate în proiectul propus.
„Considerăm că este necesar ca noul cadru legislativ să aducă schimbări reale pentru cei peste 3 milioane de copii din întreaga țară. Alianța noastră subliniază ce va aduce noul proiect de lege și care sunt aspectele care mai trebuie optimizate, în așa fel încât sistemul de învățământ din România să devină unul modern și echitabil. Ne referim aici la măsuri ce privesc organizarea rutei profesionale în sistem exclusiv dual, descentralizarea curriculumului, creșterea autonomiei directorilor și a modelului de guvernanță propus, dar și un algoritm clar de împărțire echitabilă a finanțării publice”, a explicat Andreea Nistor, Director Executiv, Asociația pentru Valori în Educație (AVE), organizația care deține provizoriu mandatul de coordonare a alianței.
Evaluare standardizată și alfabetizare funcțională – măsuri integrate în noua lege a învățământului preuniversitar
Procentul mare de 65% dintre reformele critice propuse de alianța „O Voce pentru Educație”, integrate total sau parțial în noul proiect, arată recunoașterea relevanței acestor măsuri. Printre acestea, reformele care vizează evaluarea centrată pe competențe au fost preluate în totalitate în noul proiect. Evaluarea va fi standardizată, o notă de șapte va fi aceeași reflecție în nivelul de competențe dobândite și va sta la baza elaborării planurilor individualizate de învățare, iar progresul elevilor va fi un criteriu de evaluare a activității cadrelor didactice.
Creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor este un alt punct esențial de reformă integrat în noul proiect de lege, urmând a fi implementat prin înființarea Programului Național de Formare a Cadrelor Didactice. Simultan, efortul de reformă este susținut digital – Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare va fi responsabilă cu implementarea politicilor de transformare digitală la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar.
Alt punct considerat critic se referă la profesionalizarea carierei didactice și apreciem creșterea volumului de activități practice de învățare, prin programele de formare continuă și prin transformarea de design a programului de masterat didactic. De asemenea, va fi posibilă, pentru prima dată, o rută alternativă de intrare în cariera didactică și vor putea fi integrați profesioniști care aleg să devină profesori după o carieră anterioară în alte domenii și după urmarea unor cursuri postuniversitare acreditate, pentru formarea personalului didactic. În cazul învățământului vocațional – dual, structura curriculumului va asigura o distribuție echitabilă între activitățile de învățare, predare și activitățile de învățare prin muncă.
Un alt punct important de reformă este finanțarea costului standard / elev cu o suplimentare de 25% pentru unitățile de învățământ din medii vulnerabile, dacă acestea se asociază în consorții sau respectiv în cazul unităților școlare dezavantajate.
Aspecte care rămân nereformate în noua lege
Noul proiect de lege nu a adus multe schimbări în reforma curriculumului & STEM, unde modificarea metodologiei din „curriculum la decizia școlii” în „curriculumul la decizia elevului din oferta școlii” nu conduce un nivel mai mare de opționalitate și descentralizare.
În ceea ce privește învățământul vocațional, termenul de 8 ani oferit pentru a realiza o tranziție către un sistem 100% în regim dual este mult prea lung față de solicitarea mediului de afaceri. De asemenea, accesul specialiștilor din mediul privat este îngreunată, iar profesorii de instruire practică sunt incluși într-o categorie mai largă de personal didactic, ceea ce nu flexibilizează regimul de colaborare cu specialiștii din mediul privat care ar putea deveni resurse pentru sistemul public și pentru care s-ar putea propune o formare psihopedagogică în primul an de integrare în sistemul de educație.
„Proiectul de lege prevede învățământ exclusiv dual din 2026 pentru domeniul agricol și, din 2031, generalizat la nivelul liceelor tehnologice, consorțiile având un rol esențial în acest proces. Trebuie să închidem decalajul tehnologic dintre școli și mediul privat; liceele trebuie să aibă o capacitate mai bună de a dezvolta profiluri și specializări noi. Astfel, este necesară o abordare pragmatică în construirea structurii curriculumului când vor fi alocate procentele de practică versus teorie, precum și în ruta profesională pe care profesorii de specialitate și tutorii o pot avea. Avem un drum lung de parcurs, într-un mediu concurențial și o piață a muncii cronic tensionată”, a declarat Adela Jansen, membru în boardul CCIFER.
Concursurile pentru directori își găsesc reprezentarea nivelului de dezvoltare în forma propusă a legii, iar introducerea cursurilor obligatorii de formare înseamnă recunoașterea realității că actul de management solicită alt set de competențe decât cel de profesor. Alianța „O voce pentru Educație” propune ca aceste concursuri să aibă la bază teste de evaluare de competențe și să fie administrate pe o platformă digitală. Prin comparație cu modele din alte țări în care directorii au prerogative asupra curriculumului, bugetului și respectiv asupra personalului, managementul școlar rămâne încă centralizat.
În ceea ce privește cariera didactică, încă se perpetuează instituția „suplinitorului” fără garanții de profesionalism și pregătire didactică și pedagogică, iar ruta academică nu include o garanție pentru minim 50% pregătire practică pentru profesie. Mai mult, ruta alternativă nu oferă procesul de tranziție dinspre practică spre teorie (atât de necesar astăzi când mulți aleg cariere pivot pentru schimbări profesionale), ci este construită tot pe ciclul teorie – practică.
Referitor la finanțare, cheltuielile cu burse, transportul elevilor, internate și cantine, precum și cele cu cazarea, transportul și masa elevilor din învățământul tehnic și profesional nu au fost incluse în finanțarea de bază. În schimb, situația transportului elevilor e mult mai bine reglementată fiind stabilită clar sursa de finanțare, respectiv sumele defalcate de la bugetul de stat.
Alianța își oferă în continuare sprijinul în cadrul dezbaterilor cu ministerul educației și respectiv cu forurile parlamentare pentru implementarea noului proiect de lege. Aici pot fi consultate cele peste 100 de măsuri de reformă propuse de „O Voce pentru Educație”.
