Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Din punct de vedere turistic, Dunărea trece degeaba prin România

După 1990 au fost desființate cursele de la Brăila și Galați către Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe, singurele „croaziere” posibile fiind traversările cu bacurile.

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 03.07.2018 - 17:10

Dunărea, una dintre principalele atracții turistice ale României, este pusă în valoare de companii din Germania sau Austria, care organizează croaziere și pe sectorul românesc, până în Deltă, dar este ignorată, atât de operatorii din turism, cât și de municipalitățile din orașele românești riverane. Exceptând Tulcea, punctul de plecare și de debarcare pentru turiștii care vizitează Delta, dar și cu excepția Clisurei Dunării, unde sunt organizate croaziere de câteva ore, turismul nautic autohton aproape că nu există pe sectorul românesc al Dunării.

În zona Clisura Dunării sunt organizate croaziere cu nava „Baziaș 1”, care a fost cumpărată în 2015 de Consiliul Judeţean Caraş-Severin în cadrul unui proiect trans-frontalier în valoare de un milion de euro, implementat în parteneriat cu Primăria Kladovo, din Serbia. În septembrie 2015, la finalizarea proiectului, a fost realizată o singură cursă cu vaporaşul pe Dunăre. După ce au fost refăcute autorizaţiile, în august 2016, au mai fost efectuate curse timp de trei săptămâni, perioadă în care s-au plimbat cu nava „Baziaş 1” aproximativ 500 de turişti. Din sezonul estival 2017, croazierele pe Dunăre au intrat în grafic. Se pleacă de la Portul Moldova Veche şi se face turul insulei Ostrov, „insula cailor sălbatici”. Urmează Podul de Fier, stânca Babacaia și Cetatea Golubăţ, cu retur pe partea cealaltă a Ostrovului, unde turiștii au șansa să admire caii sălbăticiţi. Există și posibilitatea unei escale de 30 de minute pentru ca turiștii să viziteze insula Ostrov. Altă variantă oferită turiștilor este plimbarea cu vaporașul către Baziaş - Delta Nerei. Prețul unui bilet este de 40 de lei pentru adulţi şi de 20 de lei pentru copii. Este în derulare proiectul „Îmbunătățirea infrastructurii intermodale de transport rutier în zona de frontieră din Moldova Nouă și Veliko Gradiste”, care va facilita curse către Serbia, la Veliko Gradiste, costul biletului fiind estimat la aproximativ 50 de lei. Turiştii se vor putea caza în Serbia, urmând să se întoarcă tot cu vaporaşul după o zi sau două. De la Orșova, turiștii mai au posibilitatea de a se plimba cu vaporașul în zona „Cazanelor Dunării”.

 

După 1990, au mai rămas traversările Dunării cu bacurile

Călătoria cu vaporul pe Dunăre a fost o tradiție la români. La Galați și Brăila, aflate la 15 kilometri distanță, încă din perioada interbelică existau curse zilnice cu vaporul pe Dunăre între cele două porturi, dar și tradiționalele concursuri de înot sau de vâslit de la Brăila la Galați. O plimbare cu vaporul era pentru gălățeni și brăileni echivalentul unei ieșiri în oraș, dar era o atracție care îi convingea pe mulți turiști aflați în tranzit spre sau dinspre litoral, Ardeal sau nordul Moldovei să facă o escală pentru o plimbare cu vaporul cu zbaturi pe Dunăre și o seară la restaurant pentru o masă cu pește din Dunăre, preparat după tradițiile localnicilor. De la Galați se putea merge cu vaporul către delta de la Canalul și Lacul Crapina, desființată prin anii ‚60. Existau curse zilnice cu nave de linie sau nave rapide, celebrele „rachete”, între porturile de la Dunărea Maritimă, de la Brăila și Galați către Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe. Având aceste facilități, pentru zeci de mii de români era foarte simplu să își petreacă weekendurile în Deltă. După 1990 au fost desființate cursele de pasageri și singurele „oportunități“ de agrement nautic la Galați și Brăila au rămas traversările Dunării cu bacurile.

 

La Galați, plimbări cu vaporul numai de „Ziua Dunării”

Gălățenilor li se oferă numai o dată pe an șansa unei plimbări cu vaporul pe Dunăre. Se întâmplă asta în fiecare an, pe 29 iunie, de „Ziua Dunării”. În acest an, pe 30 iunie, de la ora 10.00 până la ora 21.00, Primăria Galați a organizat minicroaziere cu nava cu zbaturi „Borcea” și cu nava de pasageri „Moldova”. În total, opt croaziere de care au beneficiat numai câteva sute de gălățeni. Pentru rezervări, amatorilor de plimbări cu vaporul le-a fost pusă la dispoziție adresa web: croaziere.galationline.ro. A fost stabilit și un regulament pentru ambarcare și comportamentul la bord, de la ce bagaje își pot lua pasagerii la cine trebuie să îi însoțească pe copiii sub 14 ani. Mult zgomot pentru foarte puțin.

 

Pentru firme, croazierele pe Dunăre sunt o afacere

Plimbările cu vaporașul pe Dunăre pot fi o afacere. La Galați, mai multe firme au investit în cumpărarea sau modernizarea unor nave de pasageri, pentru a fi închiriate unor grupuri de turiști. Compania de Navigație Fluvială „Navrom” a investit 1,5 milioane de euro în modernizarea navei cu zbaturi „Tudor Vladimirescu”, cu care erau efectuate cursele zilnice Galați-Brăila în anii ‚70. Nava are amenajări moderne, oferă condiții excelente pentru plimbările pe Dunăre, dar cum chiria începe de la 1.000 euro, poate fi închiriată de grupuri de câteva zeci de turiști. De obicei este închiriată de companii care vor să își organizeze evenimentele într-o formulă inedită. Pentru grupuri mai mici de turiști, tot la Galați pot fi închiriate catamaranul „Vega River” sau nava „Kaptan”, cu aceasta din urmă putând fi efectuate croaziere mai îndelungate, cu cazare la bord. Dar aceste oportunități le sunt oferite unor grupuri de turiști deja formate. O familie sau un grup de câțiva prieteni nu pot miza pe ideea de a petrece o zi de vară într-o plimbare pe Dunăre la bordul unei nave, pentru simplul motiv că numărul lor nu ar acoperi numărul de pasageri care să facă eficientă ridicarea ancorei. 

Comentarii

loading...