RADET, aflat în mare dificultate financiară, primește un ajutor de la stat, sub forma unei legi care îi va permite să înceapă livrarea de căldură mai devreme și să o oprească mai târziu. RADET va porni căldura la trei zile după ce temperatura va scădea sub 10 grade în intervalul 20.00-06.00 și o va opri atunci când temperatura urcă peste 10 grade în același interval. În prezent, intervalul orar de referință este
18.00-06.00.
„Artificiul” Guvernului este următorul: probabilitatea ca media de temperatură nocturnă să fie egală sau mai mică de +10˚C este mai mare încă de toamna, dacă se ia în calcul intervalul 20.00-06.00, față de 18.00-06.00, pentru că sunt eliminate două ore mai calde, 18.00-20.00. La fel, căldura va fi oprită mai târziu în an, pentru că este mai greu să fie atinsă media de + 10˚C sau peste primăvara, între orele 20.00 și 06.00 decât dacă ar fi intrat în calcul la medie și intervalul de zi 18.00-20.00.
Astfel, RADET, livrând o perioadă mai lungă de timp căldură, va și încasa mai mulți bani într-un an, important pentru o societate aflată în mare dificultate financiară, cu datorii de aproape 1 miliard de euro, pierderi în rețea ce merg până la 60% și confruntată cu debranșări masive.
În Nota de Fundamentare a proiectului de lege citat se vorbește despre modificările climatice din ultimele decenii, care au adus condiții extreme de vreme, ce se impun în termen foarte scurt și care fac necesară schimbarea condițiilor de pornire/oprire a energiei termice către populație. Apoi, se aduce în discuție exact cazul RADET. “Primăria Municipiului București, deținătoarea celui mai mare sistem centralizat de alimentare cu energie termică la nivel național, la care sunt branșate 562.192 de locuințe, ne informează că tot mai mulți consumatori reclamă faptul că pornirea, respectiv sistarea încălzirii se realizează în perioade total inadecvate, confortul termic din locuințe nefiind asigurat, și solicită modificarea prevederilor legale. Totodată, starea tehnică necorespunzătoare a rețelelor termice care aparțin infrastructurii serviciului public de alimentare cu energie termică, majoritatea cu durata de viață depășită, determină întârzierea furnizării energiei termice la începutul perioadei de încălzire, din cauza multitudinii de avarii înregistrate ca urmare a spargerii conductelor de transport și distribuție agent termic. Astfel, pentru unele zone deservite, furnizarea energiei termice se asigură după trei zile de la înregistrarea unor temperaturi nocturne ale aerului exterior de +10˚C sau mai mici, la care se adaugă două-trei zile necesare atingerii parametrilor de temperatură ai agentului termic și remedierii eventualelor neetanșeități constatate la rețelele termice, în total după patru până la șase zile de la înregistrarea unor temperaturi nocturne scăzute.”
Practic, fundamentarea noii legi se face pe seama interesului pentru confortul cetățenilor, cu precădere al bucureștenilor, care ar dori să nu îi mai prindă nicio zi friguroasă fără căldură în calorifere. “Proiectul de act normativ are în vedere stabilirea condițiilor necesare pentru asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică a localităților, cu respectarea parametrilor de calitate și continuitate, precum și garantarea unui confort termic optim pentru cetățeni.”
Bucureștenii, față cu realitatea
Interesul pentru confortul cetățenilor încă branșați la sistemul centralizat de termoficare poate fi conexat cu ultimele noutăți de legislație europeană care vizează exact acest domeniu. Astfel, Guvernul României este obligat de un calendar stabilit cu Uniunea Europeană ca, până în aprilie 2018 (adică din această lună), să elimine subvenția pentru energia termică acordată acum populației, cu excepția unor grupuri vulnerabile. Efectul imediat este majorarea considerabilă a facturilor la întreținere, având în vedere că, în funcție de oraș, subvenția acordată de primării merge până la 50% din costul gigacaloriei. Fără această subvenție, întreținerea se va dubla.
Cei mai mulţi români care beneficiază de subvenţionare la energia termică sunt din Bucureşti. Recent, primarul general Gabriel Firea a cerut autorităților centrale amânarea termenului până în 2021. “Sunt convinsă că Guvernul va face demersuri pentru prorogarea termenului. Nu ar fi o premieră, este posibil, mai ales până la acel moment, să-i spunem T0 2021, când se va elimina şi bonusul de cogenerare şi atunci ar avea o logică. În toată această perioadă, atât autorităţile locale, cât şi Guvernul pot face investiţii masive în acest domeniu, aşa cum se va întâmpla şi în Capitală, subvenţia la un moment dat fiind eliminată natural, pentru că atunci când investiţia merge direct către aceste reţele, conducte de termoficare, se elimină pierderile de către reţea şi atunci factura automat la întreţinere e mai mică şi subvenţia atunci poate fi eliminată treptat, dar nu brusc“, a spus edilul.
