Controverse
Colonelul Cristian Radu, prim-adjunctul IGSU, a declarat că el și alți 4-5 oameni din conducerea forțelor de intervenție și salvare au văzut aceste imagini imediat după tragedia din Colectiv. Filmarea era una oficială, făcută de un angajat al echipei de filmare IGSU și a fost apoi arhivată și păstrată la IGSU . Colonelul a susținut că „nu a existat o decizie” ca această filmare să fie ascunsă de alte autorități, ci pur și simplu procurorii „nu au cerut-o punctual”.Raed Arafat și generalul Gheorghe Pop, cel care a venit la conducerea ISU București în 2015, susțin că nu știau de această filmare și nu au văzut-o. Nici șeful Corpului de Control al Guvernului din mandatul lui Dacian Cioloș, Valentin Mircea, nu a primit această filmare atunci când a verificat modul în care s-a intervenit la Colectiv.
Cine este de vină?
Avocata Elenina Nicuț anunță că șefii pompierilor care nu au pus la dispoziția procurorilor filmarea respectivă pot fi acuzați de tăinuire de probe, dacă procurorii consideră că această filmare aduce probe noi în dosarul lor. Fiind vorba despre un dosar disjuns, care vizează autoritățile – operațiunea de intervenție, de salvare și de îngrijire a victimelor-este clar că această filmare are relevanță. Imediat după publicarea filmului, procurorii militari au preluat ancheta de la colegii lor civili, pentru a verifica modul în care au intervenit la fața locului primii salvatori, adică pompierii de la ISU București.
De altfel, tot vineri, o asociație din Iași, Reset, a depus plângere penală împotriva lui Raed Arafat și a foștilor șefi ai ISU București de la momentul intervenției la Colectiv, coloneii Orlando Șchiopu, în prezent șef al ISU București-Ilfov și Mihai Guță. Aceștia sunt acuzați de asociația Reset de „sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri și obstrucționarea justiției”.
Scuzele demișilor în urma Colectiv
Colonelul Orlando Șchiopu, șeful ISU Bucureșt-Ilfov, a găsit chiar scuza că toate solicitările venite de la autorități, inclusiv procurori, au vizat „materiale și înscrisuri”, nu explicit documente video. Ce înseamnă însă mai exact urmărirea penală? Ea nu se realizează doar prin simple cereri instituționale, iar procurorii nu se pot baza doar pe ideea că o autoritate, ai cărei membri pot deveni inculpați într-un dosar penal, le va pune de bună voie la dispoziție probe incriminatorii. Procurorii trebuie să investigheze singuri, prin metode specifice Codului de Procedură Penală și să adune probe, nu să le primească prin solicitare colegială. Până în acest moment, nu este clar sub ce formă au cerut procurorii materiale video de la intervenția autorităților, la IGSU, mai spune avocat Nicuț în interviul acordat Europa Liberă.
SRI și Parchetul General implicați
La momentul tragediei din Colectiv, procurorii se bucurau și de sprijinul SRI în anchete, lucru care se dovedește că nu le-a folosit la nimic în acest dosar. Elenina Nicuț, consideră și că interesul procurorilor pentru tragerea la răspundere a autorităților în acest dosar se dovedește a fi scăzut. Timp de 4 ani, niciun decident politic, al forțelor de ordine sau al personalului medical, nu a fost anchetat în legătură cu tragedia de la Colectiv. Procurorii i-au trimis în judecată pe cei trei patroni ai clubului Colectiv și pe reprezentanții firmei care a instalat materialul pirotehnic din cauza căruia a izbucnit incendiul din club (patroana și artificierul).
