Andronescu susține că suspendarea cursurilor a reprezentat un șoc pentru învățământul preuniversitar.
Ecaterina Andronescu a ocupat funcția de ministru al Educației în patru guvernări.
A fost rector al Universității Politehnica din București, cea mai mare instituție de învățământ superior tehnic din România.
A ocupat și funcția de președinte al Senatului Universitar al aceleiași instituții de învățământ superior.
În repetate rânduri a fost președinte al Comisiei de Învățământ din Senat.
În ultimul său mandat de ministru, a lucrat la elaborarea unei noi legi a Educației.
RL: A început noul an școlar. Ce impresie v-a lăsat modul în care a fost pregătită reluarea activității unităților de învățământ preuniversitar?
Ecaterina Andronescu: Sistemul de învățământ preuniversitar a trecut prin cea mai dificilă perioadă.
Suspendarea cursurilor a reprezentat un adevărat șoc pentru învățământul preuniversitar.
Într-o societate cu mare polarizare socială, o școală fără resurse nu poate compensa diferențele, ca urmare pandemia a adâncit inegalitatea de șanse la educație prin lipsa instrumentelor tehnologice, prin competențe digitale limitate, prin absența cadrului normativ pentru descentralizarea deciziilor, prin absența suportului metodologic și tehnic.
Celor menționate li se adaugă transferarea responsabilității școlii către părinți fără a li se asigura suportul metodologic necesar, curriculum-ul neadecvat predării/ învățării/monitorizării/evaluării în online, absența unei platforme naționale cu resurse educaționale deschise, elevi fără deprinderea de a învăța în online, limitele instrumentelor tehnologice ( acolo unde au existat!), motivație redusă pentru școală a elevilor.
Perioada martie-septembrie trebuia să fie folosită pentru soluționarea totală sau parțială a problemelor menționate.
Rezultatele obținute la evaluarea națională și bacalaureat au fost mai slabe, iar trecerea în online păguboasă pentru școală.
Concluzia care se desprinde arată că educația online poate să fie doar complementară, nu o alternativă la școala față în față.
Am avut școli încadrate, pe 14 septembrie, în scenariul verde, iar, începând cu a doua zi a noului an școlar, au trecut în cel roșu. Este normal să se redeschidă școlile, înainte de a avea rezultatele testelor pentru infectarea cu COVID-19?
Cele trei scenarii, verde, galben și roșu par doar să “semaforizeze” intrarea în școală.
Cei care învață parțial sau total în online vor continua să înregistreze lacune în cunoaștere care devin neremediabile.
Era absolut necesară testarea în masă a profesorilor și elevilor.
Mai avem câteva zile și ar trebui să debuteze și noul an academic. Cum se vor redeschide instituțiile de învățământ superior?
3. Spre deosebire de învățământul preuniversitar, cel superior a fost, în perioada de suspendare a cursurilor, într-o situație mai puțin nefericită.
Universitățile, în baza autonomiei universitare, au elaborat cadrul metodologic specific, au dispus de platforme de e-learning, au avut, în marea lor majoritate, conținuturile cursurilor
in format electronic, adaptate pentru online, au dispus de instrumente tehnologice , studenții aveau deprinderea de a asimila cunoaștere în această variantă de predare/monitorizare, iar cadrele didactice au dispus de competențe digitale sau de ghiduri suport necesare predării/monitorizării/evaluării pe platforme performante.
Cu toate acestea, consider că și în universități doar s-au minimizat pierderile.
La Universitatea Politehnica din București, cum vor fi cazați studenții în cămine?
Redeschiderea cursurilor universitare se va face în funcție de specificul programelor de studii, într-o proporție mai mare în online cursurile, iar aplicațiile practice cu prezență fizică în laboratoare.
Căminele vor avea mai puțini studenți cazați, pentru a asigura normele de securitate sanitară.
Cum apreciați că a fost gestionată această perioadă, de la suspendarea cursurilor, scurtarea anului școlar 2019 -2020, organizarea examenelor naționale și, acum, noul an școlar?
La suspendarea cursurilor timp de o lună de zile, din păcate, sistemul de învățământ preuniversitar a fost total abandonat. Dacă o zi de școală pierdută este irecuperabilă, perioada de suspendare a produs daune majore ce impuneau regândirea Curriculum-ului și alte măsuri de pregătire remedială. Examenele naționale au fost corect gestionate, fără derapaje.
Dacă v-ați fi aflat în funcția de ministru al Educației în perioada de pandemie, care ar fi fost primele măsuri pe care le-ați fi luat?
Câteva măsuri chiar din perioada premergătoare declarării stării de urgență, precum:
a) elaborarea unui cadru strategic și metodologic pentru școli, profesori, elevi și părinți drept suport pentru predarea/învățarea/monitorizarea/evaluarea în online.
b) Dotarea, în regim de urgență, cu instrumentele IT absolut necesare educației online.
c) Urgentarea demarării celor două proiecte din fonduri europene dedicate digitalizării sistemului de învățământ semnate în septembrie 2019, cu o valoare de peste 100 milioane euro.
d) Asigurarea comunicării dintre minister, inspectorate, școli și familiile cărora li s-au transmis aproape integral responsabilitățile școlii și diriguitorilor ei.
e) Revizuirea Curriculum-ului în sensul esențializării conținuturilor și renunțării la capitolele mai puțin importante.
f) Asigurarea cadrului normativ cu privire la descentralizarea deciziilor și a suportului metodologic și pedagogic, adecvate pentru online.
g) Formarea profesorilor in sistem online în universități sau Casele Corpului Didactic pentru predarea, monitorizarea și evaluarea .
h) Sprijinirea financiară a școlilor si autorităților locale pentru susținerea educației online.
i) Măsuri diferențiale pentru școlile din mediul rural fără acces la tehnologie, , astfel încât toți copiii să beneficieze de dreptul fundamental la educație.
Ce schimbare ar trebui produsă acum, pentru a se putea reveni la un act de predare eficient în școli?
Implementarea măsurilor din răspunsul precedent.
În timpul ultimului mandat de ministru lucrați la proiectul unei noi legi a Educației. Ce s-a întâmplat cu acest proiect?
Alegerile pentru Parlamentul European și alegerea Președintelui României în anul 2019, alegerile locale și parlamentare din 2020 ne-au îndepărtat de finalizarea prin dezbateri publice și parlamentare a viitoarei legi a educației. Anul 2021 poate să fie un an mai favorabil.
Ca senator, în Parlament, lucrați la un proiect/proiecte care să ajute învățământul să funcționeze în această perioadă de pandemie?
Așa cum este cunoscut, în vara anului 2020, Parlamentul nu a fost în vacanță. Comisiile de învățământ din Camera Deputaților și Senat au asigurat cadrul normativ necesar ( au fost initiate, dezbatute, transmise spre promulgare 17 proiecte legislative, ordonante, initiative legislative) .
Măsuri precum obligația Ministerului Educației de a elabora cadrul metodologic pentru perioada de pandemie, sau de a achiziționa instrumente tehnologice pentru predare/învățare/monitorizare/evaluare în sistem online și multe altele , sunt printre cele prevăzute în legislație.
