Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Una dintre cele mai frecvente boli cronice, insuficient diagnosticată

Federaţia Internaţională pentru Diabet estimează că aproape 200 de milioane de persoane diagnosticate cu diabet nu sunt conștiente de boala pe care o au.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 13.12.2018 - 14:40

Însă eforturile de a ţine sub control această maladie ar putea reduce mortalitatea prematură prin boli netransmisibile cu o treime până în 2030. În prezent, la nivel mondial, trăiesc peste 425 milioane de persoane (20-79 ani) cu diabet, iar cele mai multe din aceste persoane cu diabet tip 2 (352 milioane), care poate fi prevenit prin activitate fizică regulată, dietă sănătoasă, echilibrată și promovarea unui mediu sănătos de viață. Conform studiului PREDATORR „Prevalența diabetului și prediabetului în populația adultă din România”: în anul 2017 la o populaţie adultă de 14.382.000 persoane, erau înregistrate 1.785.300 cazuri de diabet la adulţi cu vârste între 20 și 79 de ani, cu o prevalenţă a bolii de 12,4%. Deoarece în multe cazuri diabetul zaharat rămâne nediagnosticat, numărul persoanelor care au diabet ar putea fi mult mai mare.

În acest context, autorităţile române au decis să majoreze cu 20% finanţarea Programului naţional de diabet, care din acest an a fost modificat pentru ca pacienţii diabetici să beneficieze gratuit de dispozitive medicale moderne de monitorizare a glicemiei şi de administrare a insulinei decontate de CNAS. Medicii atrag însă atenţia că ­jumătate din românii bolnavi de diabet nu sunt diagnosticaţi, cu toate că ţara noastră ocupă locul patru din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte prevalenţa. Sumele cheltuite de statul român  pentru o persoană care suferă de diabet sunt cele mai mici din spaţiul comunitar, respectiv 570 de dolari pe an, comparativ cu 10.000 de dolari, cât se cheltuiesc, de pildă, în Luxemburg.

 

Stigma întârzie ­diagnosticul

Medicii specialişti sfătuiesc pacienţii cu diabet să îşi facă periodic o serie de analize, în afară de monitorizarea glicemiei, pentru a preveni complicaţiile bolii. Hemoglobina glicozilată şi un test de urină sunt două analize suplimentare obligatorii pentru diabetici, alături de un control oftalmologic şi unul stomatologic. În plus, bolnavii de diabet trebuie să urmeze cu stricteţe tratamentul recomandat de doctor şi să respecte regimul alimentar. Specialiştii susţin că mulţi dintre bolnavi evită consultul de specialitate din cauza stigmatului bolii, chiar dacă ţara noastră se numără printre statele cu cea mai mare prevalen­ţă din Europa. Medicul Anca Cerghizan, secretar general al ­Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a declarat pentru „România liberă“ că există seturi noi de recomandări în ceea ce priveşte tratamentul şi îngrijirea persoanelor cu diabet, iar primordială este prevenţia, pentru că, din păcate, unii bolnavi ajung să fie diagnosticaţi şi la 5-7 ani după ce boala se instalează. „Cele mai expuse persoane sunt cele care au în familie cazuri de diabet. Ar fi bine ca ele să-şi verifice glicemia la un an de zile chiar şi cu un glucometru. Cei care au un risc crescut, care au kilograme în plus, care au deja hipertensiune, la orice valoare peste 100 ml a glicemiei, măsurată dimineaţa pe stomacul gol, ar trebui să se prezinte la un medic specialist“, avertizează dr. Cerghizan.

 

Evoluţie a bolii în patru trepte

În stadiul foarte avansat, diabetul zaharat este caracterizat prin hiperglicemie şi glicozurie, poliurie, polidipsie, polifagie şi slăbire în greutate. Diabetul zaharat de tip 2 noninsulino-dependent reprezintă forma cea mai frecventă (60-70%) şi apare după vârsta de 40 de ani, mai ales la persoane obeze. Debutul bolii este insinuos, cu o evoluţie progresivă, însă fără un tablou clinic zgomotos, ceea ce face dificilă stabilirea unui diagnostic  precoce. Adesea, boala este descoperită întâmplător, la un control de rutină, sau datorită unor complicaţii, cum ar fi o eczemă, prurit, tulburări menstruale etc. Foarte adesea diagnosticul este revelat de complicaţii grave precum arterita cu sau fără gangrenă, afecţiuni coronariene, accidente vasculare cerebrale, afecţiuni oculare sau renale.

Medicii au stadializat boala în patru faze:

- prediabetul sau diabetul potenţial (stadiul I) poate fi luat în discuţie când ambii părinţi sunt diabetici sau când un părinte şi două rude apropiate sunt diabetici. Tot în acest stadiu se înscriu mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5 kg şi, de asemenea, se încadrează în acest stadiu femeile care au prezentat la una sau mai multe sarcini glicozurie sau toxemie gravidică şi obezitate;

- diabetul latent (stadiul II) - bolnavul nu prezintă nici un semn, dar proba hiperglicemiei provocate, după ce s-a adăugat o cantitate de cortizon, are un aspect patologic;

- diabetul chimic (biochimic) formează stadiul III şi în care curba hiperglicemiei provocate evidenţiază boala;

- diabetul zaharat clinic manifest (stadiul IV) este forma clasică a bolii. 

 

Testare rapidă online

Analizele de glicemie trebuie făcute anual, chiar dacă ești o persoană sănătoasă, care nu suferă de diabet. Desigur, trebuie să mergi la medic pentru interpretarea analizelor. Federaţia Internaţională pentru Diabet a creat un instrument online de evaluare a riscului de îmbolnăvire de diabet de tip 2 în următorii 10 ani. Completarea testului durează doar 10 minute, rezultatele fiind confidențiale. Testul poate fi efectuat pe https://www.idf.org/type-2-diabetes-risk-assessment/.

 

Valori normale ale glicemiei

Glicemia variază în decursul zilei, de aceea este măsurată de obicei prin teste de sânge făcute pe stomacul gol. Asta înseamnă că analizele se fac dimineața, înainte de masă, regula fiind să nu se consume alimente sau alte băuturi în afară de apă timp de cel puțin 8 ore. Astfel, pe nemâncate, glicemia unui adult sănătos trebuie să fie cuprinsă între 72 și 108 mg/dL. Un nivel al glicemiei mai mic de 70 trebuie să te îndrume la medic pentru consultație. Iar dacă ai glicemia sub 50 mg/dL riscul de hipoglicemie este foarte mare și trebuie să mergi de urgență la medic, pentru investigații suplimentare. De asemenea, dacă glicemia este peste 215 mg/dL înseamnă că suferi de diabet, de aceea trebuie să mergi la consultație cât mai repede posibil. La un adult sănătos glicemia pe stomacul gol este în jur de 100 mg/dL, la o persoană cu diabet este peste 126 mg/dL, iar în stadiul de prediabet este cuprinsă între 101 și 126 mg/dL.

 

Statistici alarmante

  
- 1 din 10 români suferă de diabet;

  
- În 2040, la nivel mondial, 642 milioane adulţi vor avea diabet;

  
- 1 din 7 naşteri se asociază cu diabet gestaţional;

  
- La fiecare 6 secunde o persoană îşi pierde viaţa din cauza diabetului (aproximativ 5 milioane de decese anual).

 

Necontrolat zilnic, diabetul poate duce la complicaţii cronice cu consecinţe grave ca amputaţii, orbire, dializă şi chiar moarte subită prin infarct miocardic sau AVC.

 

Multe dintre cazurile de diabet tip 2 pot fi prevenite prin măsuri simple de modificare a stilului de viaţă (activitate fizică regulată, menţinerea greutăţii corporale cât mai apropiată de cea normală, adoptarea unei diete echilibrate).

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD