„Legătura dintre bolile cardiovasculare şi fumat este foarte bine stabilită. De fapt fumatul nu protejează faţă de apariţia bolii Alzheimer, din contră, o face să apară mai devreme. Efectele renunţării la fumat se văd foarte repede în cardiologie. Tutunul consumat sub orice formă distruge inimi şi chiar vieţi, iar principala substanţă care afectează atât cordul, cât şi vasele de sânge este nicotina. În 2015 – 73.000 de români au murit printr-o boală ischemică coronariană, dintre care aproape 10.000 ar fi putut să nu păţească lucrul acesta dacă nu ar fi fumat. Din cauza accidentului vascular cerebral au murit 49.000 de români în 2015, dintre care 6.000 ar fi putut să fie şi astăzi în viaţă, cel puţin să nu moară din cauza acestei boli provocate de consumul de tutun. În România practic fumatul este factorul de risc pe care îl putem evita cel mai uşor”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă prilejuită de sărbătorirea pe 31 mai a Zilei Mondiale fără Tutun, medicul pneumolog de la Institutul „Marius Nasta”, Magdalena Ciobanu.
Referindu-se la dispozitivele cu tutun încălzit, medicul a afirmat că oricât de bine ar fi curăţate rămân particule de gudron care, prin fumat, sunt introduse în plămâni.
La rândul său, Doina Dimulescu, medic cardiolog la Spitalul Elias, a arătat că fumatul este un factor major de risc pentru boala coronariană şi pentru infarctul de miocard, alături de diabet, de hipertensiune arterială, de obezitate, de dislipidemie.
„Toate statisticile mondiale plasează România pe un loc foarte sus privind mortalitatea cardiovasculară. (…) Se ştie că fumatul este un factor major de risc pentru boala coronariană şi pentru infarctul de miocard alături de diabet, de hipertensiune arterială, de obezitate, de dislipidemie. Fumatul, în ciuda tuturor interdicţiilor legale, este un obicei mai mult decât dăunător. Cea mai mare parte a pacienţilor tineri care vin în spital cu infarct de miocard sunt fumători şi au puţini alţi factori de risc asociaţi. În afară de fumat, problemele cardiovasculare sunt agravate de prevalenţa în creştere a hipertensiunii arteriale faţă de evaluările de sănătate din anii trecuţi”, a spus medicul cardiolog.
Horia Nicolae, medic neurolog la Spitalul Elias, a spus că fumatul duce şi la deteriorarea cognitivă – demenţă.
„Există două paliere ale afectării neuronale de către nicotină – unul este nivelul direct vascular şi din acest punct de vedere creierul nu se deosebeşte de celălalt partener care este cordul şi sistemul circulator în ansamblu şi reprezintă practic o afectare cardiovasculară. (…) Nicotina induce o creştere a valorilor de hipertensiune arterială pentru că practic stimulează permanent sistemul nervos simpatic. O mare parte din patologia vasculară cerebrală este legată de fumat. Fumatul mai are şi un al doilea palier care este deteriorarea cognitivă, ceea ce numim demenţa”, a susţinut medicul.
Dragoş Bumbăcea, medic pneumolog la Spitalul Elias, a vorbit despre ţigările electronice, care conţin o serie de substanţe aromatizante, umidificatoare.
„Cred că este foarte important ca circulaţia acestor produse să fie reglată foarte strict, eventual să fie dispozitive medicale pentru cei cărora le-ar putea reduce riscul, cum ar fi marii fumători de ţigarete, şi nu disponibile să le poată cumpăra aproape oricine, chiar şi oameni foarte tineri care nu au fumat niciodată, pentru că, deşi fumatul de ţigarete electronice are un risc mai mic decât fumatul de ţigarete, totuşi, prin comparaţie cu a nu fuma deloc sigur nu are un risc mai mic”, a declarat medicul.
