O echipă de cercetători, care a desfăşurat o serie de studii exhaustive asupra impactului vaccinării la copiii din Guineea Bissau a ajuns la o concluzie care, pentru mulţi, poate părea surprinzătoare: a venit timpul să ne schimbăm percepţia asupra vaccinurilor. Potrivit cercetării, acestea nu sunt doar un instrument de prevenţie împotriva anumitor boli, ci interacţionează cu sistemul imunitar la scară largă, având atât efecte benefice, cât şi efecte negative, în funcţie de tipul de vaccin folosit, conform unui material publicat de The Conversation.com şi citat de Agerpres.
Echipa care a ajuns la această concluzie, coordonată de Christine Stabell Benn, doctor în medicină la University of Southern Denmark, a observat că vaccinurile ce conţin virusuri vii au o influenţă benefică asupra sistemului imunitar, dincolo de protecţia faţă de boala vizată, pe când cele ce conţin corpuri virale moarte au efecte negative ce întrec cu mult beneficiile protecţiei faţă de bolile respective, în cazul vaccinului DTP (difterie, tetanos, pertussis) înregistrându-se chiar o creştere de 5 ori a riscului de mortalitate a sugarilor vaccinaţi prin comparaţie cu cei nevaccinaţi.
Echipa Christinei Stabell Benn a urmărit îndeaproape, începând de acum 30 de ani, evoluţia stării de sănătate a unui eşantion mare din populaţia acestui stat din vestul Africii, realizând vizite periodice la domiciliu. Cercetătorii au avut în vedere în special alimentaţia, însă, ca un serviciu adus comunităţii, din decembrie 1979 au început şi vaccinările anti-pojar (rujeolă) ale copiilor. Începând cu anul 1980, au observat faptul că vaccinul anti-pojar a redus indicele general al mortalităţii infantile în Guineea Bissau cu peste 70% – un procent cu mult mai mare decât ar fi putut fi explicat doar prin protecţia faţă de rujeolă (boală care, la momentul respectiv, în acest stat african, provoca doar între 10% şi 15% dintre cazurile de mortalitate la copii mici).
Continuând cercetările, ei au observat că vaccinurile au un efect general asupra sănătăţii copiilor, dincolo de specificul bolilor împotriva cărora au fost concepute. Spre exemplu, vaccinurile influenţează şi riscul de apariţie a unor infecţii în organism. Echipa de cercetători a denumit aceste efecte asupra stării generale de sănătate a copiilor „efecte nespecifice ale vaccinurilor”.
Vaccin cu virus viu versus vaccin cu virus mort
Există două tipuri mari de vaccinuri: cu virus viu, atenuat şi cu virus mort. Vaccinurile cu virus viu conţin o formă mult atenuată a agentului patogen, care produce o infecţie uşoară în organism, de obicei atât de uşoară încât rămâne asimptomatică. Acest tip de vaccinuri oferă o bună protecţie împotriva bolii pentru care au fost concepute încă de la prima doză, nefiind nevoie de rapel. Pe de altă parte, rar, acest tip de vaccinuri are potenţialul de a-i îmbolnăvi pe cei care le primesc tocmai de boala împotriva căreia ar fi trebuit să-i imunizeze, în special în cazul persoanelor cu sistemul imunitar compromis. Vaccinurile cu virus mort conţin fie întregul corp viral sau părţi din acesta. Aceste vaccinuri nu reuşesc să stimuleze suficient sistemul imunitar şi, de aceea, sunt însoţite de adjuvanţi, substanţe chimice toxice pentru organism, aşa cum este aluminiul, care au tocmai rolul de a provoca un răspuns imunitar. De asemenea, aceste vaccinuri trebuie repetate pentru a atinge nivelul de protecţie dorit. Vaccinurile cu virus mort sunt, de obicei, preferate de medici pentru că, spre deosebire de cele cu virus viu, atenuat, nu duc niciodată la declanşarea bolii împotriva căreia au fost concepute.
Dr. Christine Stabell Benn a studiat patru vaccinuri cu virus viu, atenuat, şi şase vaccinuri cu virus mort, atât în Guineea Bissau, cât şi în alte state sărace, dar şi în Danemarca. În urma acestor studii a reieşit că vaccinurile cu virus viu, atenuat, reduc mortalitatea şi îmbolnăvirile cu mult mai mult decât protecţia specifică pe care au fost concepute să o ofere, în timp ce vaccinurile cu virus mort, deşi oferă protecţie împotriva bolilor pentru care au fost concepute, au efecte grave asupra sănătăţii, putând duce chiar la deces, în special în cazul fetelor – categorie de gen mai vulnerabilă, conform studiului, decât băieţii.
Două exemple: BCG şi DTP
Vaccinul BCG (Bacillus Calmette-Guérin) protejează împotriva complicaţiilor grave ale tuberculozei şi se recomandă încă de la naştere în ţările sărace (dar şi în România). De obicei, nou-născuţii cu o greutate mică primesc acest vaccin mai târziu. Echipa de cercetători a testat efectele acestui vaccin asupra stării generale de sănătate a copiilor incluşi în studiul desfăşurat în Guineea Bissau. Copiii din eşantion, care s-au născut cu o greutate mai mică de 2500 de grame, au fost împărţiţi, aleator, în două grupuri: unul care a primit vaccinul BCG imediat după naştere şi celălalt care l-a primit mai târziu, conform practicii medicale.
În prima lună de viaţă, mortalitatea din orice cauze a fost redusă cu peste o treime la copiii care au primit vaccinul, prin comparaţie cu cei care nu l-au primit. Copiii nu mor de tuberculoză în prima luna de viaţă, menţionează autorii studiului, însă vaccinul BCG reduce riscul de a muri de septicemie (sepsis) şi de pneumonie – un efect nespecific pur, ce nu are nimic de-a face cu protecţia împotriva complicaţiilor tuberculozei. În Africa sub-sahariană vaccinul BCG este, de cele mai multe ori, administrat mai târziu. În prezent, doar în jur de 50% dintre copiii din această regiune primesc acest vaccin la naştere. Conform acestui studiu, ar putea fi prevenite anual peste 200.000 de decese infantile prin vaccinarea tuturor copiilor la naştere cu BCG.
La rândul său, vaccinul împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis, pe scurt DTP, este un vaccin cu virusuri moarte ce trebuie să protejeze împotriva a trei boli grave. Astfel, s-a presupus că prin introducerea acestui vaccin în schema vaccinală a copiilor din Guineea Bissau se va obţine o reducere a indicelui general al mortalităţii infantile. Oamenii de ştiinţă au fost însă surprinşi să constate contrariul. Deşi protejaţi împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis, în rândul copiilor vaccinaţi cu DTP se înregistrează o mortalitate de cinci ori mai mare decât în rândul celor nevaccinaţi. Preţul protecţiei împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis este foarte ridicat: creşte riscul de mortalitate din cauza altor infecţii, aşa cum sunt infecţiile respiratorii, în special în cazul fetelor. Astfel, folosirea vaccinului DTP în ţările Africii sub-sahariene ar putea provoca moartea a zeci de mii de fetiţe în fiecare an.
Conform lui Christine Stabell Benn, acestea sunt doar două exemple dintre numeroasele studii desfăşurate de echipa sa pe diferite tipuri de vaccinuri. În afară de BCG, cercetătorii au identificat efecte benefice nespecifice în cazul folosirii vaccinurilor cu virus viu, atenuat împotriva pojarului, variolei şi varianta orală a vaccinului anti-poliomielitic. De cealaltă parte, în afară de DTP, vaccinurile pentavalent, anti-polio, împotriva hepatitei B şi vaccinul antigripal H1N1, toate cu virus mort, au efecte nespecifice potenţial mortale, în special pentru fetiţe. Pornind de la aceste rezultate, echipa condusă de Dr. Christine Stabell Benn a preconizat că noul vaccin anti-malarie introdus recent în Guineea Bissau va avea efecte negative în special în rândul fetelor.
Aceste rezultate au început să fie repetate şi de alte echipe de cercetători în alte regiuni sărace din Africa şi Asia, însă rezultate similare au fost obţinute şi în ţările bogate. Spre exemplu, un studiu american recent ajungea la concluzia că riscul de spitalizare din cauza infecţiilor pentru copiii vaccinaţi cu virus viu, atenuat este de jumătate faţă de cel înregistrat de copiii vaccinaţi cu virus mort. Recent, conform The Conversation.com, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a revizuit datele cu privire la efectele nespecifice ale vaccinurilor BCG şi anti-rujeolic cu virus viu, atenuat şi respectiv pentru vaccinul DTP şi a concluzionat că primele pot reduce mortalitatea infantilă cu mai mult decât se credea, în timp ce vaccinul DTP duce la o creştere a mortalităţii infantile (din orice cauze). Această informaţie a fost publicată de British Medical Journal sub titlul „Association of BCG, DTP, and measles containing vaccines with childhood mortality: systematic review”.
Efectele nespecifice asupra sistemului imunitar
Sistemul imunitar este împărţit în sistemul imunitar nespecific (înnăscut) şi sistemul imunitar specific (dobândit sau adaptativ). Sistemul imunitar nespecific este considerat drept prima linie de apărare a organismului, dar care nu reţine informaţii despre agenţii patogeni pe care i-a întâlnit anterior – memoria fiind atributul sistemului imunitar dobândit şi putând fi evaluată prin prezenţa anticorpilor. Efectul protector al vaccinurilor a fost descris drept capacitatea de a declanşa producţia de anticorpi specifici. Cercetări mai recente au demonstrat însă că sistemul imunitar este mai complex de atât. Chiar şi sistemul imunitar nespecific învaţă atunci când este expus la agenţi patogeni. Vaccinurile pot modifica, în bine sau în rău, modul în care organismul reacţionează la alte infecţii decât cele împotriva cărora au fost concepute.
Vaccinurile sunt folosite de relativ mult timp. De ce nu au fost identificate totuşi aceste efecte nespecifice până acum? Răspunsul este simplu, conform Christinei Stabell Benn: nu poţi descoperi ceva ce nu cauţi! Toată lumea a fost convinsă că vaccinurile sunt nişte instrumente specifice, care acţionează doar asupra infecţiei împotriva căreia au fost concepute şi astfel, efectul lor asupra altor tipuri de infecţii, dar şi asupra stării generale de sănătate nu a fost studiat. Astfel, chiar dacă sunt numeroase studii care atestă efectul protector al vaccinurilor în cazul bolilor împotriva cărora au fost concepute, nu există studii care să confirme că vaccinurile au doar efecte benefice. Din această cauză, susţine Dr. Christine Stabell Benn, a venit timpul să ne schimbăm percepţia asupra vaccinurilor: acestea nu sunt doar nişte instrumente de protecţie împotriva unor boli specifice, ci afectează sistemul imunitar în ansamblul său. Conform acestui studiu, în cazul vaccinurilor cu virus viu, atenuat, sistemul imunitar este întărit, iar în cazul vaccinurilor cu virus mort, efectele sunt negative, în special în cazul copiilor de sex feminin.
Studiul coordonat de Christine Stabell Benn a fost publicat sub titlul „Non-specific effects of vaccines: Current evidence and potential implications” (Efecte nespecifice ale vaccinurilor: Dovezi curente şi posibile implicaţii) în revista Science Direct.
