Grupul de Comunicare Strategică a anunțat la începutul acestei săptămâni un număr de 13.500 de persoane cu COVID-19 internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 1.531 la terapie intensivă, ceea ce constituie, practic un nou record de ocupare a secțiilor ATI. „Am spus-o de multe ori că situaţia nu este una uşoară. Am folosit de mai multe ori cuvântul critic. De trei luni de zile încercăm să căutăm soluţii. Am făcut reorganizarea spitalelor COVID-19 prin Ordinul de ministru 555, aşa încât pacienţii să aibă acces la servicii de îngrijire corespunzătoare. Nu vorbesc doar de pacienţii COVID-19, ci de toţi pacienţii. (…) În toată ţara, în acest moment, mai sunt şase paturi la Terapie intensivă, şase paturi libere”, a spus Voiculescu într-o declaraţie de presă.
În privința spitalizării, ministrul Sănătății a avansat o altă cifră decât cea oficializată de către Grupul de Comunicare Strategică, potrivit lui Vlad Voiculescu, în prezent, în spitalele din România, fiind internaţi cu COVID-19 un număr de 11.875 de adulţi şi 94 de copii.
„1.513 pacienţi adulţi sunt la secţiile de Terapie intensivă. 16 pacienţi copii sunt la Terapie intensivă în ţară, din care 4 sunt intubaţi în acest moment. Suntem într-o situaţie gravă care cere măsuri responsabile, iar Ministerul Sănătăţii împreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă trebuie să se asigure că cei care au nevoie de ajutor aflându-se în situaţii critice îl pot primi pe un pat de spital, cu asigurarea îngrijirii medicale adecvate”, a adăugat Vlad Voiculescu.
Cîțu: ”Avem nevoie de 1600 de paturi la ATI. Acum!”
Semnalul de alarmă a fost confirmat și de către premierul Premierul Florin Cîţu, cel care, în propria sa declarație de presă a anunțat că spitalele din România mai au doar 6 locuri libere la ATI la nivel naţional în condițiile unui necesar stringent de 1.600 de locuri la terapie intensivă. Astăzi sunt 1.531 de persoane la ATI şi doar 6 locuri libere la nivel naţional. Trebuie să atingem această ţintă de 1.600 de locuri la ATI şi este nevoie de ele acum. Am discutat mai mult cu specialiştii despre situaţie, am vrut să înţeleg puţin lucrurile pentru că pe de o parte avem o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte numărul de persoane infectate. Vedem că după ce am ajuns la un platou începem să scădem, o scădere care se consolidează, dar în acelaşi timp, oarecum în contradictoriu, avem mai multe persoane internate în spital şi avem mai multe persoane în ATI. Am vrut să înţeleg ce se întâmplă şi cum să ne pregătim pentru perioada următoare. Aşa cum am zis acest val va dura poate 2 – 3 luni de zile şi trebuie să ne concentrăm, să folosim toate resursele pentru perioada următoare ca să trecem peste acest val”, a declarat Florin Cîţu duminică după participarea la şedinţa Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei (CNCCI) la Ciolpani, judeţul Ilfov.
Paturile ATI – ”limuzinele” spitalelor din România
În 2020, deși, teoretic, sistemul spitalicesc național avea 2.643 de paturi de terapie intensivă funcţionale, însă doar puțin peste jumătate dintre acestea erau dotate cu ventilatoare şi alte echipemente specifice.
În urmă cu un an, România întâmpina pandemia cu 1.292 de paturi ATI care nu aveau aparate de ventilaţie mecanică și un total de 1351 de paturi de terapie intensivă, complet echipate cu aparate de ventilaţie, monitor, defibrilator, aparate care previn escarele, elecardiografele, injectomate, aparate de dializă etc.
Cuazele unei asemenea stări de fapt se leagă tot de subfinanțarea sistemului de sănătate, cunoscut fiind faptul că, la secțiile de Terapie Intensivă, un singur pat ATI, echipat complet, costă aproximativ 60.000 de euro, cam cât o maşină de lux în acest moment.
