Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Radioterapia: riscuri şi avantaje terapeutice

Alături de chirurgie, chimioterapie sau imunoterapie, radioterapia rămâne o componentă principală a tratamentului oncologic. În România, doar 30 de pacienți din 100 diagnosticați cu cancer au acces la terapie, fie din lipsa fondurilor, fie din cauza lipsei de aparatură.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 01.03.2019 - 22:27

Această formă de tratament locoregional (se tratează tumora şi ganglionii limfatici din vecinătatea acesteia) vizează evitarea apariţiei recidivelor bolii prin folosirea radiaţiilor ionizante (radiaţii X, gamma, fascicule de particule) care distrug celulele tumorale. Ca urmare a efectului radioterapiei, celulele tumorale devin incapabile să crească şi să se multiplice, tumora se micşorează, uneori dispare în totalitate.

Specialiştii susţin că radioterapia cu raze X poate fi făcută înainte sau după intervenția chirurgicală de extirpare a unei tumori și poate fi însoțită de chimioterapie. 2/3 din toți pacienţii oncologici au nevoie de radioterapie, în scop curativ sau paliativ. În 75% din cazuri, radioterapia este integrată într-un pachet terapeutic, care cuprinde chirurgia (fie pre, fie postoperator), chimioterapia (adesea concomitent), hormono şi imunoterapia. Cele mai frecvente tipuri de cancer care beneficiază de radioterapie sunt cancerul de sân la femei, cancerul de prostată la bărbaţi, cancerele pulmonare la ambele sexe, tumorile ORL, tumorile digestive şi cerebrale, cancerul de rect şi tumorile ginecologice. Medicul specialist în radioterapie Cristian Turdeanu oferă câteva informații esențiale despre cum funcționează radioterapia și despre efectele iradierii tumorilor asupra organismului.

 

1. Radiațiile ajung atât la țesuturile maligne, cât și la cele sănătoase. „Ideea de radioterapie a apărut când s-a constatat că celulele maligne suferă modificări mai grave în urma radioterapiei comparativ cu cele sănătoase. Dozele de iradiere prescrise pentru tratamente sunt cele despre care știm că asigură șanse maxime de distrugere a celulelor maligne, în condițiile unor toxicități acceptabile la nivelul țesuturilor sănătoase“, spune dr. Cristian Turdeanu.

2. Radioterapia are efecte secundare, care pot fi acute, imediate, dar și pe termen lung. „În general, se produc iritații locale, inflamație locală, care uneori este foarte greu de tolerat. În cazul cancerelor din sfera ORL, având în vedere că radiațiile afectează și structurile anatomice care vin în contact direct cu bolul alimentar, pacientul se va confrunta cu dificultăți teribile de ingerare a alimentelor. Situația diferă de la un pacient la altul: intensitatea acestor efecte diferă în funcție de radiosensibilitatea proprie a pacientului și depinde și de doza pe care o administrăm. Un alt exemplu: când iradiem pelvisul, în câmpul de iradiere intră și vezica urinară, iar un efect secundar acut poate fi ceea ce noi numim cistită radică. În situația unei iradieri pe sfera ORL, există riscul iradierii mușchilor care controlează masticația, cu posibila fibroză ulterioară a acestora, ceea ce se exprimă prin limitarea deschiderii gurii (trismus). Este doar un exemplu de toxicitate tardivă, însă evidențiază inconvenientele acestora, mai ales dacă ne gândim la faptul că sunt ireversibile“, descrie medicul impactul efectelor adverse ale radioterapiei.

3. Aparatura modernă de radioterapie permite atenuarea efectelor adverse. „Înainte de a începe radioterapia, facem o simulare CT, facem un CT în regiunea anatomică afectată, iar ulterior, pe aceste imagini vom indica fizicianului unde este tumora și organele învecinate, sănătoase, ale acesteia („organele la risc“). Având aceste informații, cu ajutorul aparaturii moderne de radioterapie, se va putea elabora un plan de radioterapie care să livreze doza curativă pe formațiunea tumorală și dozele cele mai scăzute posibil pe țesuturile învecinate. Este foarte important să acordăm mare atenție acestei etape. Așa reducem efectele secundare și doar așa putem beneficia de avantajele tehnicilor avansate de radioterapie. Efectele secundare acute sunt greu de tolerat pe moment, dar trec, se vindecă“, explică specialistul.

4. Radioterapia nu trebuie întreruptă pentru a nu reduce șansele de reușită ale tratamentului. „O întrerupere de 1-2 zile, peste weekend spre exemplu, nu e o problemă semnificativă. Dacă pacientul face o parte din tratament, apoi nu vine din varii motive, întrerupe şi revine peste 3 luni să continuăm, nu e deloc în regulă. Întreruperea tratamentului scade sau compromite total șansele de succes ale tratamentului. În plus, nu putem relua tratamentul de la zero. Celulele sănătoase iradiate suferă modificări ireversibile de intensitate variabilă cu doza administrată. Astfel, dacă am reîncepe de la 0 doza curativă, pe care am întrerupt-o, aceasta s-ar suprapune pe doza inițială și cumulat, ar fi o doză prea mare pentru celulele sănătoase. Se poate spune că avem o singură încercare. Dacă nu o utilizăm corect șansele succesului tratamentului se reduc semnificativ“, avertizează dr. Cristian Turdeanu (foto).

 

Planul de tratament, în etape

În general, protocolul terapeutic se stabileşte la diagnosticul bolii, în cadrul unei echipe multidisciplinare de medici specialişti (chirurg, oncolog, radioterapeut, anatomopatolog). Potrivit oncopedia.ro, pentru că unele spitale nu au posibilitatea de a forma echipe complete de specialişti, este posibil ca pacientul să ajungă la medicul radioterapeut după parcurgerea unor etape din tratament (de obicei deja s-a efectuat intervenţia chirurgicală, uneori şi chimioterapie). Medicul radioterapeut va stabili dacă există indicaţie pentru radioterapie (adică dacă acest tip de terapie este util pentru pacient) şi dacă scopul va fi curativ sau paliativ, în funcţie de:

- examenul anatomopatologic de la biopsie sau intervenţia chirurgicală;

- examenul clinic general;

- investigaţiile imagistice – radiografii, examene computer tomografice, RMN, PET etc;

- rezultatele analizelor de sânge, urină, markeri tumorali etc;

- starea generală a pacientului, vârstă, alte boli concomitente.

Radioterapia externă presupune administrarea zilnică a mici doze de radiaţie, 5 zile pe săptămână, timp de câteva săptămâni (în funcţie de doză totală planificată). Celulele normale aflate în vecinătatea tumorii sunt şi ele afectate, dar au capacitate mult mai mare de a-şi repara singure defectele rezultate în urma iradierii. Din cauza afectării celulelor normale, în timpul radioterapiei (sau tardiv, după terminarea tratamentului) pot să apară efecte secundare (complicaţii) cum sunt, de exemplu, înroşirea tegumentului, diareea sau jena dureroasă la înghiţit. 

 

Pacienţii români beneficiază gratuit de programe de radioterapie decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe care le pot face în spitale.

 

În timpul tratamentului cu radioterapie pacientul nu devine radioactiv şi nu transmite radiația persoanelor din jur.

 

Statistici alarmante

Cele mai recente statistici publicate de Global Cancer Observatory relevă că numărul pacienților cu cancer din România este în creștere: 83.000 în 2018, cu 6% mai mare față de 2012. Și numărul deceselor a crescut cu 5 procente, ajungând la aproape 51.000, anul trecut.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD