Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

În România muncești până mori! 1.280 LEI/LUNĂ, PREŢUL VIEŢII UNUI MEDIC DE ELITĂ

Medicul care a murit vineri în timpul gărzii la un centru de permanență din județul Bihor avea o pensie de doar 1.280 lei, după 40 de ani de muncă. Autorităţile spun că analizează situaţia şi se laudă cu măririle de salarii din 2018.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 09.06.2019 - 21:38

Dr. Livia Davidescu, din Craiova, care a iniţiat în octombrie 2018 lista cu peste 50 de medici decedaţi în gărzi în România în ultimii ani, a anunţat că această listă se prelungește cu încă un nume – Ștefan Quai: „La cererea colegilor medici de familie din Bihor, postez pentru miniștrii Sănătății și Muncii pensia colegului decedat: 1.280 lei. Este primul mf-ist din Bihor cu contract privat cu CAS (și-a amenajat spațiul din casă pentru cabinet medical pe vremea când toți lucrau încă în cabinetele de stat). S-a dus la ceruri. Nu a mai apucat să iasă din garda efectuată la CP. Abia ieșise la pensie, mai făcea gărzi pentru a fi încă activ. Se mutase din Oradea mai la sat pentru a fi mai liniștit și pentru a se putea ocupa mai mult de nepoți. În UE pensionarii se plimbă, se odihnesc și efectuează minim două vacanțe/an în diferite țări! În România trebuie să muncești până mori ca să-ți plătești utilitățile, hrana și medicamentele! Să întrebăm public pe MS și MM dacă ei pot supraviețui cu 1.280 ron/lunar! Și să ne ofere un răspuns oficial! Să-l ierte D-zeu și să-l odihnească!“. La rândul lor, colegii medicului din Bihor care a murit în timpul gărzii scriu că acesta învățase de mult să lupte, „de când, obligat să fie pe cont propriu, a trebuit să supraviețuiască. Nu să prospere. Să se adapteze la ziua de mâine, când ea nu semăna niciodată cu ziua de azi. Douăzeci de ani a luptat așa. Iar lupta și-a luat obolul. Acum se odihnește, în sfârșit. În pace“.

Iniţiatoarea grupului profesional de lobby pentru recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă (din care fac parte medici din diverse specialităţi, între care dr. Laura Zarafin, dr Bogdan Lăzescu, dr. Alina Martău, dr. Manuela Predilă şi dr. Diana Popovici) a postat anul trecut o listă cu peste 50 de medici care au murit în timpul gărzilor, cerând autorităților ca gărzile să fie recunoscute ca vechime în muncă: „Alo! Ministerul Sănătății! Colegiul Medicilor... Nu credeți că deja s-a depășit orice limită? Cum ne apărați voi interesele, nouă, ca breaslă? Câți mai trebuie să murim? Deja nu mai putem rămâne pasivi la nenorociri ca aceasta!”, atrage atenţia dr Davidescu. La rândul lor, colegii medicului din Bihor care a murit în timpul gărzii scriu că acesta învățase de mult să lupte, „de când, obligat să fie pe cont propriu, a trebuit să supraviețuiască. Nu să prospere. Să se adapteze la ziua de mâine, când ea nu semăna niciodată cu ziua de azi. Douăzeci de ani a luptat așa. Iar lupta și-a luat obolul. Acum se odihnește, în sfârșit. În pace. Nu, nu munca sau lipsa banilor omoară prematur un medic de familie în România. Ci lupta pentru respect, pentru recunoaștere, pentru puțin sprijin. Și, uneori, chiar lupta pentru a fi lăsat în pace”.

 

Ministerul Sănătăţii promite o analiză a situaţiei

Sorina Pintea a declarat că va fi efectuată o analiză după decesul medicului din Bihor în timp ce era de gardă la un centru de permanenţă. Ministrul Sănătăţii a mai spus că, într-adevăr, sunt probleme în sistem, însă nu pot fi rezolvate într-un an: „E trist când pleacă un medic şi îmi pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat. S-au făcut paşi importanţi, dar din păcate, efectele se vor vedea în timp. Din martie 2018, salariile s-au majorat. Procentul alocat medicinei de familie creşte şi va creşte în fiecare an pentru că ştim cum stau lucrurile. Sunt lucruri nerezolvate de 30 de ani şi care nu pot fi rezolvate într-un an sau dacă le rezolvăm, nu pot produce efecte într-un an. De la 1 ianuarie 208, tariful orar pentru gărzile din centrele de permanenţă a crescut la 40 de lei de oră. Nu poate fi vorba despre un câştig de 300 lei pe lună. Poate pe zi sau pe gardă. Da, sunt probleme”, a declarat Pintea, la Antena3.

 

Sistemul medical, bazat pe eforturi individuale supraomeneşti

Preşedintele Alianţei Medicilor, dr Bogdan Tănase, a declarat, pentru România Liberă, că este nevoie de rezolvarea urgentă a lipsei reglementărilor legale, normale şi echitabile, în ce priveşte organizarea gărzilor în spitalele din România. "De multe ori, acest sistem se bazează pe eforturile supraomeneşte ale colegilor mei, care îndură aceste condiţii inumane din dragoste de meserie şi de pacienţi. Munca de noapte, gărzile de noapte sunt recunoscute de toate legislaţiile altor ţări ca fiind o muncă grea care trebuie plătită cel puţin dublu faţă de o zi obişnuită de lucru şi ar trebui recunoscută ca vechime în muncă". Şi preşedintele Colegiului Medicilor din România, dr Gheorghe Borcean, a declarat Rl că, pentru acoperirea deficitului major de personal din sănătate, trebuie încurajată angajarea medicilor rezidenţi, care ar aduce "un sânge proaspăt sistemului anemic şi bolnav". Dr Borcean a mai spus că "ar trebui să avem o hartă exactă a demografiei corpului medical în ţară, astfel încât să ştim nevoia de sănătate şi ceea ce înseamnă aceasta în legătură cu numărul de medici la numărul de locuitori. 

 

Memorii şi liste cu medici căzuţi la datorie 

Peste 2.000 de medici români au semnat mai multe memorii către autorităţi în care au cerut ca gărzile efectuate să fie luate în calcul ca vechime în muncă. Aceştia sunt revoltaţi din cauza suprasolicitării personalului din sănătate prin impunerea unor gărzi peste norma europeană pentru acoperirea deficitului de personal şi spun că au colegi care au decedat nu numai în gardă, dar şi în sălile de operație, în UPU sau în radiologie. Doctorii le transmit guvernanţilor şi membrilor Parlamentului României, indiferent de culoarea politică, să susţină proiectul de lege ce vizează recunoașterea ­orelor de gardă ca vechime în muncă, în condiţiile în care, în serviciul de gardă, de exemplu, un medic poate fi nevoit uneori să consulte într-o tură şi 50 de pacienţi. Potrivit Colegiului Medicilor din România, 52% din doctorii din Bucureşti suferă de epuizare şi suprasolicitare fizică şi psihică. Oboseala accentuată şi teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România. Într-o gardă, medicii din România lucrează continuu, fără pauză, în medie 24 de ore.

Iniţiative legislative, în aşteptare în Parlament


Susţinut de reprezentanţii a trei partide parlamentare - Toni Ioniţă, deputat PNL, Adrian Wiener, senator USR şi Florin Buicu, deputat PSD şi preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, demersul pentru modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice le-ar permite în special cadrelor medicale din prima linie a luptei adesea dramatice şi în contratimp pentru salvarea de vieţi omeneşti, respectiv de la cele mai solicitante secţii – UPU, ATI, radiologie sau chirurgie –, inclusiv celor care lucrează la SMURD şi la serviciile de ambulanţă, să iasă mai devreme cu cinci ani la pensie, la cerere, ştiut fiind faptul că au un grad crescut de risc profesional din cauza gărzilor epuizante.

De altfel, deputata Toni Ioniţă, care este de profesie medic de familie, a transmis un mesaj emoţionant: "Am aflat cu nespusă durere despre decesul în timpul gărzii al unui alt medic. Este trist că un alt coleg de-al nostru, și-a găsit sfârșitul intr-un mod atât de tragic, cum trist este faptul concret că, soarta acestei categorii sociale depinde de amatorismul, modul total neprofesional cum este abordată problema burnout-ului de către factorii de decizie "cocotati" în fruntea ministerelor și a comisiilor parlamentare. Din păcate, proiectul de lege privind modificarea legii pensiilor prin care ceream posibilitatea pensionării anticipate a medicilor la cerere, ținând cont de cumulul orelor de gardă pentru care se rețin contribuțiile sociale, a fost respins de Senat, iar în prezent zace în sertarele comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților. Voi lupta în continuare alături de colegii mei liberali, pentru ca acest demers firesc să aibă sorți de izbândă și să se concretizeze intr-o reparație morală a disfunctionalitătii create de vidul legislativ. Până atunci, atât eu cât și colegii din intreg corpul medical, suntem alături de familia îndurerată. Drum lin printre îngeri, drag coleg!".

 

(Medicul Ștefan Quai, copyright foto: Bihoreanul)

 

 

57 de medici au murit în timpul gărzilor sau după gărzi, în ultimii ani, potrivit unei liste iniţiate în luna octombrie 2018 de dr. Livia Davidescu, de la Spitalul Judeţean din Craiova. Ea a declarat pentru RL că salută această iniţiativă, alături de toţi colegii săi şi aşteaptă transpunerea în realitate, cât mai rapid, a proiectului.

Decedați în gardă:

1. COSANA CLAICIU, 44 ani, medic cardiolog, Arad, 2018 (decedată în gardă)
2. ADRIAN FRONEA, 38 ani, medic ATI, Bucuresti, 2018 (decedat în gardă)
3. MARIUS DAN ROSOREANU, 70 ani, medic pediatru, Lipova, 2018 (decedat în gardă)
4. GRIGORE LUPESCU, 55 ani, medic cardiolog, Tg. Jiu, 2018 (până de curând făcuse 10 gărzi/ lună)
5. MARLENA STEFAN, 52 ani, SMURD, Galați, 2016 (decedată în gardă)
6. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Măcin, 2015 (decedată în gardă)
7. VICTOR MATEI, 62 ani, medic pediatru, Moreni, 2015 (decedat în gardă)
8. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Macin, 2015, (decedată în gardă)
9. IOSIF SASS, 57 ani, Mediaș, medic infecționist, 2013 (decedat în gardă)
10. GABRIEL JILAVU, 49 ani, medic ortoped, Botoșani, 2012 (decedat în gardă)
11. ION BOTEZATU, 62 ani, medic radiolog, Iași, 2012 (decedat în gardă)
11. OVIDIU LUCIAN BUMBEA, 46 ani, psihiatru, Alba Iulia, 2010 (decedat în gardă)
12. RAZVAN MUGUR TIMOFTE, medic chirurg, 43 ani, Slobozia, 2008 (decedat în gardă)
13. IOAN SZENPETERY, 59 ani, medic MF cu competență în medicina de urgență, Bistrița, 2010 (decedat în gardă)
14. RUSU MIHAI, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud, 2010 (decedat în gardă)
15. DANIEL DUMITRU NEATA, 54 ani, medic ortoped, Giurgiu, 2009 (decedat în gardă)
16. COSMIN GIUBELAN, 50 ani, medic chirurg, Târgu Jiu, 2008 (decedat în gardă)
17. ADRIAN STELIAN COMANICIU, 42 ani, medic chirurg, Sibiu, 2006 (decedat în gardă)
18. MARIA PETRASCU, 59 medic radiolog Rm Valcea 59 ani (decedată în gardă)
19. DAN POPESCU, 57 ani, medic pediatru, Rm. Vâlcea, 2004 (decedat în gardă)
20. VIORICA MOGLAN, 53 ani, medic ATI, Roman, 2003 (decedată în gardă)
21. MIHAI RUSU, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud (decedat în gardă)
22. MIHAELA DUMEA, 40 ani, UPU/ SMURD, 2016 (decedată în gardă - accident de elicopter)
23. LAURA VIZIREANU, 39 ani, SMURD, 2014 (decedată în gardă - elicopter SMURD prăbușit)
24. MUREȘAN RADU, 33 ani, medic militar, Cluj, 2014 (accident de elicopter)
25. LILIANA PUIU, 36 ani, SMURD, Iași, 2006 (decedată în gardă, accident de elicopter)
26 CARDOS MONICA, 33 ani, SMURD, 2003 (decedată în gardă - primul elicopter SMURD prăbușit)

Decedați imediat după gardă - de la o oră la câteva zile, brusc sau după o comă ireversibilă:

27. ANCA MARINESCU, 52 ani, medic de familie, Buzău, 2017 (decedată a doua zi după gardă)
28. CONSTANTIN OBOGEANU, 60 ani, medic de familie, Vâlcea, 2017 (decedat în cabinet, a doua zi după gardă)
29. NEAGOE CATALIN, 49 ani, medic chirurgie generală, Lupeni 2017 (decedat după gardă)
30. PETRUȚA VĂDUVA, 32 ani, medic internist, Sibiu, 2016 (decedată a doua zi după gardă)
31. SILVIU GOTEA, 62 ani, medic UPU, Târgoviște, 2016 (decedat a doua zi după gardă)
32. HORIA GEORGESCU, 40 ani, medic chirurgie generală, Bucuresti, 2015 (intrat în comă a doua zi după gardă, decedat câteva zile mai târziu)
33. MIRITA ALEXANDRU, medic de familie, Dâmbovița, 2014 (decedat după gardă)
34. EUGENIU BOGDAN, 58 ani, medic internist, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
35. SILVIU PRIBEAGU, 51 ani, medic chirurg, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
36. EMIL CAPITANESCU, 54 ani, medic ginecolog, Craiova, 2005 (decedat a doua zi după gardă)
37. CIUCA, 43 ani, medic chirurgie cardio-vasculară, Târgu Mureș, 2004 (decedat a doua zi după gardă)

Decese în timpul serviciului:

38. PUȘCARIU CRISTINA, 60 ani, medic pneumolog, Ploiești, 2018 (decedată în timpul serviciului)
39. MINCA DANA, 50 ani, medic de familie, Caracal, 2014 (decedată în timpul serviciului)
40. CONSTANTIN BARBU, 57 ani, medic internist, Adjud, 2015 (decedat în timpul serviciului)
41. VIOREL FILIP, 50 ani, medic chirurg, Iași, 2012 (decedat în timpul serviciului)
42. VARASCIUC NICOLAE, 54 ani, medicina de urgență Vrancea, 2006 (decedat în timpul serviciului)
43. ION IVAN, 60 ani, medic pediatru, București, 2004 (decedat în timpul serviciului)
44. DAN VELCELEAN, 53 ani, medic de familie, 2008 (ucis de un pacient în cabinet)
45. MIRELA ADRICIOAIE, 44 ani, medic de familie, 2018 (intoxicație cu dioxid de carbon în timpul serviciului)

Morți subite:

46. IOAN PETRE LUPU, 50 ani, medic de familie, Florești (moarte subită)
47. DIANA VISINA, 50 ani, medic neurolog, Tg. Carbunesti (moarte subită)
48. ANCA LIVIA ZLOKONICA, 54 ani, medic de familie, Urziceni (moarte subită)
49. ADRIAN MIHAI NEGOITA, 36 ani, cardiolog, Buzău, 2017 (moarte subită)
50. VALENTIN DOBRU, 49 ani, medic ATI, Târgu Mureș, 2016 (moarte subită)
51. DAN CIOROIANU, 55 de, medic neurolog, Craiova, 2016 (moarte subită)
2. ALEXANDRU MIHAI TOM, 46 ani, medic interne și cardiologie, Codlea, 2016 (moarte subită)
53. MIRELA PROFIR, 46 ani, medic de familie, Craiova, 2014 (moarte subită)
54. CIOBESCU ION, 54 ani, medic chirurg, Lupeni, 2012 (moarte subită)
55. AURELIA RADULESCU, 67 ani, medic cardiolog, 2011 (moarte subită)
56. BENONE CARSTOCEA, 63 ani, medic oftalmolog (profesor universitar), București, 2011 (moarte subită)
57. PAUN FLORIAN, 45 ani, medic ortoped, Rm. Vâlcea, 2005 (moarte subită)

 

ÎN LOC DE RECVIEM, scrisoare de adio de la un confrate

"Pentru Ștefan Quai, medic de familie, mort într-un Centru de Permanență din România: nu, nu lipsa banilor sau munca omoară prematur un om, altfel vesel, optimist (așa l-am cunoscut eu, de la distanță virtuală), pentru că un medic e doar un om ca toți oamenii: respiră, mănâncă, bea, învață. Cu ani în urmă, un confrate-politician vestit îl numea "anelidă", pe el, cu breasla lui. Câțiva ani mai târziu, trăgea cu dinții să nu fie poștașul cardurilor de sănătate. Pentru pacienții lui, dar asigurații altora. Și mai târziu, în lupta cu o instituție care, zice-se, măsoară calitatea, era demonizat pentru toate relele sistemului de Sănătate. Alaltăieri, primea chemări imperative de la autorități să asiste gratis meciuri de fotbal, examene naționale, secții de votare sau cine știe ce eveniment local, cu adunare de oameni. Ieri, un plan guvernamental îl anunța că se transformă în mini-stație de Ambulanță. Azi, un comunicat ministerial îi cerea să stea non-stop în zona inundată și să suplimenteze personalul medical (!), la nevoie. A trecut și ar fi trecut peste toate. Pentru că a învățat să lupte din prima clipă, de când, obligat să fie pe cont propriu, a trebuit să supraviețuiască. Nu să prospere. Și să se adapteze la ziua de mâine, când ea nu semăna niciodată cu ziua de azi. Douăzeci de ani au trecut așa. Iar lupta și-a luat obolul. Acum se odihnește, în sfârșit, în pace. Nu, nu munca sau lipsa banilor omoară prematur un medic de familie în România. Ci lupta pentru respect, pentru recunoaștere, pentru puțin sprijin. Și, uneori, chiar lupta pentru a fi lăsat în pace", este mesajul postat de un medic de familie pe o pagină de socializare.

 

 

 

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD