Pandemia a lăsat urme profunde asupra sănătății noastre. Afecțiunile neurologice au luat amploare, mai ales în rândul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. Medicul Neurochirurg, Dan Benția, ne-a vorbit în cadrul unui interviu despre noile afecțiuni de la nivel neurologic lăsate de pandemie.
Dinamica cu care evoluează bolile neurologice este îngrijorătoare. Cum ne putem pune la adăpost de aceste afecțiuni?
În primul rând trebuie să menținem o conduită de viață sănătoasă, să evităm excesele alimentare, greutatea excesivă, să introducem în rutina zilnică exercițiile fizice, dar și plimbările în aer liber. De asemenea, trebuie să scoatem din alimentație, pe cat posibil, produșii alimentari și nealimentari care conțin E-uri. Echilibrul dintre somn și starea de veghe (8h de somn) este esențial atunci când ne dorim să evităm probleme de natură neurochirurgicală. Prezentarea precoce la medic, urmarea sfatului medicului și respectarea tratamentelor prescrise de către acesta sunt alte direcții de luat în seamă care ne pot ține departe de situații de sanătate critice.
A venit virusul SARS-CoV-2 și cu noi probleme la nivel neurologic?
Infecțiile SARS-COV-2 au venit cu nenumarate probleme neurologice și psihiatrice ca de exemplu tulburări ale mirosului și gustului, dureri de cap cornice, stări de vomă, tulburări de vedere, depresii, stări anxioase, tulburări ale afectivității, alterarea concentrării, atenției și memoriei.
Tot mai mulți pacienți în timpul infecției cu SARS-COV-2, dar mai ales după îmbolnăvirea cu acesta se prezintă la medicul neurochirurg sau psihiatru fiind disperați de persistenta simptomelor mai sus indicate.
Ce a însemnat pandemia pentru persoanele care sufereau deja de afecțiuni neurologice?
Pandemia a determinat o îngrijorătoare absență a bolnavilor cronici neurologici la medicii specialiști. Spitalele de stat nu au mai putut susține tratamentul acestor persoane fiind luate cu asalt de bolnavi infectați cu virusul SARS-COV-2, astfel COVID-ul a făcut, cum spun unii oameni din presă, să dispară celelalte boli cornice de tipul: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, tumori, cancer, boli autoimune, boli psihiatrice. Evident, ele nu au dispărut, doar că nu au mai ajuns la spital, nu au mai ajuns să fie tratate. Impactul asupra sănătății populației pe termen mediu și lung poate fi devastator, poate mai puternic decât cel al COVID-ului.
A schimbat pandemia în vreun fel patologia pacienților care vin la neurochirurg?
Nu putem spune că pandemia a schimbat patologia pacienților care vin la neurochirurg, dar cu siguranță putem spune că a schimbat adresabilitatea. Pacienții se prezintă acum mai puțin la medic și din păcate mai tarziu, fiind speriați de posibilitatea de a se infecta cu SARS-COV-2, sau/și se prezintă, dar nu sunt preluați, mai ales la spitalele de stat, fiindcă nu sunt locuri.
În ce măsură vin pacienții români la doctor acum sau sunt încă reticenți?
Odată cu relaxarea măsurilor pandemice susținute de Guvernul României, începând cu luna mai a anului acesta am observat o creștere a adresabilității pacienților și în secțiile de neurochirurgie. Acest lucru a fost determinat și de numărul mare de persoane vaccinate, fapt care le-a oferit încredere în a se expune.
La ce riscuri se expun pacienții care nu se prezintă la doctor?
Neprezentarea la timp la neurochirurg va atrage de la sine apariția a cel puțin două consecințe:
bolile vor fi diagnosticate într-un stadiu mult mai grav și se va întarzia tratarea lor ducând în unele cazuri la imposibilitatea tratamentului, ducând la îmbolnăviri grave și/sau deces, mai ales în cazul tumorilor maligne cerebrale/tumori maligne spinale.
Există posibilitatea consultațiilor prin telemedicină a pacienților cu afecțiuni neurologice?
În perioada pandemiei s-a apelat, inclusiv la spitalul la care lucrez, la acest tip de consultații. Acestea aveau loc în fața unui calculator, doctoril în cabinet și pacientul la el acasă. Printr-o aplicație puteam vedea pacientul, verifica analizele dacă acestea existau în timp real, puteam vedea inclusiv imagistica acestuia. De asemenea, puteam să îl pun pe acesta să facă anumite manevre fizice pentru a identifica anumiți parametri ale unei afecțiuni neurochirurgicale. Adevărul este că mă bucur că mi s-a pus la dispoziție de către spitalul în care lucrez această alternativă, dar prefer interacțiunea tradițională medic-pacient.
Există o creștere a numărului de îmbolnăviri în domeniul dumneavoastră de expertiză în ultimii ani? Dacă da, ce credeți că a provocat acestă creștere?
În ultimii ani a crescut incidența următoarelor afecțiuni neurochirurgicale, multe cauzate actualei situații total neprevăzute de tip pandemic: tasările vertebrale osteoporotice, herniile de disc cervicale și lombare, atrofiile corticale cu demență asociată, tumorile cerebrale și vertebrale (metastazice). Printre cauzele identificate de către noi specialiștii neurochirurgi se numară: sedentarismul, alimentația defectuoasă, poluarea, factorii genetici, creșterea duratei de viață.
Care sunt cele mai frecvente boli ale românilor?
Boala adultului tânăr de sex feminin este scleroza multiplă. Ca și boală neurochirurgicală cele mai frecvente sunt hernia de disc lombară și pe locul doi hernia de disc cervicală, boli care apar mult mai des la pacienții bărbați datorită vieții pe care o duc și expunerii la activități fizice mult mai agresive.
Sedentarismul asociat pandemiei a influențat sănătatea românilor? Ce putem face pentru a diminua efectele devastatoare?
Putem limita consumul alimentar în exces, putem alege sportul inclusive practicat la domiciliu, putem alege plimbările în detrimental statului în fața computerului. Putem mânca alimente mai puțin calorice în așa fel încât să amânăm cât mai mult prezența noastră în cabinetul medicului.
