Deşi în ultimele decenii tot mai mulţi români au nevoie de acest tip de servicii medicale, procentul celor care beneficiază efectiv de îngrijiri medicale paliative la domiciliu este foarte mic. Spre comparaţie, în majoritatea ţărilor civilizate, cu un sistem medical eficient, serviciile de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu au ca obiectiv să răspundă dorinței pacienților de a fi îngrijiți în mediul familial, degrevând astfel spitalele de cazurile ce pot fi tratate la domiciliu şi reducând semnificativ costurile serviciilor medicale prin prevenirea internărilor şi reinternărilor.
„Există un potențial ridicat de dezvoltare al acestei pieţe, având în vedere că serviciile de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu sunt indispensabile pentru pacienți, și, ca urmare, structura și mărimea pieței se pot modifica de la un an la altul, în funcție de finanțarea din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin Casele de asigurări de sănătate şi de intrările capitalului privat în acest sector“, explică Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
O nişă de piaţă slab dimensionată
Comparând nevoia estimată de îngrijiri paliative la nivel de țară cu numărul total de pacienți (oncologici şi non-oncologici) asistați în acest tip de servicii medicale, există o acoperire generală de doar 7,9%. În prezent, îngrijirile paliative la domiciliu sunt acordate aproape exclusiv de furnizori privați: servicii gratuite în regim de caritate prin asociații şi fundații, sau servicii cu plată/co-plată prin furnizori de tip SRL sau SA. Există un singur spital în România (Spitalul Județean Slobozia) care şi-a înființat un serviciu propriu de îngrijiri la domiciliu, deși legislația ar permite dezvoltarea de astfel de servicii pentru bolnavii externați.
În acelaşi timp, serviciile în regim de plată/co-plată sunt mai numeroase decât cele gratuite. De exemplu, în municipiul București, la începutul anului 2018 în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate București erau 43 de furnizori de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu (4 – fără profit, 39 – cu profit), în județul Brașov raportul a fost de 4/1. De asemenea, în anul 2017, serviciile publice de îngrijiri paliative erau prestate doar în județele Bihor, Brașov, Maramureș, Giurgiu şi în Municipiul București, sumele alocate şi decontate pentru această piață fiind extrem de mici, chiar şi în comparație cu piața îngrijirilor medicale la domiciliu (aproximativ 0,46%). În 37 de județe nu au fost alocate și decontate sume pentru prestarea acestor servicii.
Servicii prost plătite de stat
Cu toate acestea, numărul furnizorilor privați de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu este foarte mic din cauza sumelor insuficiente alocate pentru aceste servicii la nivel judeţean şi, ca urmare, nu există motivaţie de a intra pe aceste pieţe. Tariful maximal pe zi de îngrijiri paliative la domiciliu este de 105 lei, în care sunt incluse costurile materialelor necesare pentru realizarea serviciului de îngrijire, precum și costurile de transport ale personalului calificat la adresa declarată unde se acordă serviciile de îngrijiri la domiciliu. Însă, un pacient cronic imobilizat la pat sau un bolnav de cancer au de cele mai multe ori nevoie de un timp mai îndelungat de îngrijire.
Costul îngrijirii nu poate fi acoperit de către pacient, iar Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), în cele mai multe cazuri, nu poate acoperi nici măcar cele 3 luni, din cauza fondurilor insuficiente. Pentru serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, tariful maximal pe o zi, decontat de CAS, este cuprins între 55 lei şi 75 lei, variind în funcţie de mediu urban/rural şi de tipul de afecţiune. Astfel, tariful maximal pe zi de îngrijire, raportat la nevoi și dimensiunea actuală a pieţei, de cele mai multe ori, este subdimensionat, iar metodologia de calcul a tarifului nu reflectă costurile furnizorilor de servicii.
Dosarele bolnavilor, uitate în sertare
În cadrul analizei, autoritatea de control a constatat că există situaţii în care este îngrădit dreptul pacientului la servicii în timp util, anumite dosare nefiind soluționate prin emiterea deciziei pentru îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, din cauza epui-zării fondurilor aprobate pentru această destinație.
Situațiile în care un bolnav încheie un contract în mod direct cu un furnizor privat de servicii de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu sunt rare, deoarece costurile nu pot fi acoperite de către pacienți, aceștia fiind în general pensionari cu venituri foarte mici.
În același timp, persoanele neasigurate nu au acces la îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, pachetul minimal de servicii medicale neacoperind și aceste servicii. Cea mai mare parte dintre pacienții care au nevoie de servicii de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu nu știu că au dreptul la această facilitate, fie gratuit prin casa de asigurări, fie prin contract încheiat direct cu furnizorul de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu.
Îmbogăţiri frauduloase din îngrijiri fictive
În ultimii ani, sectorul serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu a fost marcat de o serie de scandaluri de corupţie, cel mai răsunător fiind petrecut în urmă cu aproape doi ani, când fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, a demisionat în urma acuzaţiilor de corupţie, fiind arestat preventiv împreună cu alte 13 persoane, inclusiv fostul consilier SRI, Sergiu Ciobanu.
Potrivit rechizitoriului, bugetul CASMB ar fi fost păgubit cu aproximativ trei milioane euro, în intervalul ianuarie 2016-august 2017, prin decontarea ilegală a unor servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu. Cei care beneficiau de bani ar fi avut şi protecţia unor persoane din conducerea Casei de asigurări de sănătate a Capitalei, dar şi din conducerea CNAS.
„În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate“, susțin anchetatorii.
Semnale de alarmă
„România liberă“ a semnalat printr-o serie de articole şi anchete jurnalistice corupţia din sistem, în condiţiile în care doar 0,23% din pacienţii români cu probleme reale de sănătate beneficiau de aceste servicii, majoritatea bolnavilor fiind „săriţi“ intenţionat de pe lista serviciilor decontate de CNAS, sub influenţa unor firme controlate politic care fac legea pe această piaţă.
Consiliul Concurenţei propune ca autorităţile să aloce mai multe fonduri pentru serviciile de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, dar şi o mai bună informare a populaţiei.
