În caz contrar, se estimează un nou val de nemulţumire din partea profesioniştilor din acest segment, inclusiv plecări în masă în străinătate. Doctorii acuză autorităţile că de ani de zile neglijează situaţia asistenţei medicale primare, în condiţiile în care este o parte importantă a sistemului public de sănătate. Aceştia cer o rectificare bugetară care să permită creşterea finanţării în medicina de familie la fel ca şi în celelalte ţări europene, pentru continuarea activităţii cu asigurarea serviciilor necesare populaţiei. Măsurile ar permite degrevarea spitalelor şi a serviciilor de urgenţă de apelări inutile, dar şi echilibrarea cheltuielilor în sistem. Îngrijorător este că agenţiile de recrutare a forţei de muncă din domeniul medical anticipează că în anul 2019 vom fi martorii unei migraţii crescute a medicilor de familie.
“Bugetul total, cel puţin pe 2018, a fost de 41 de miliarde de lei, or asistenţa medicală primară a avut în 2018 1.960.000.000 lei, ceea ce reprezintă 5,7% din FNUASS. Creşterea cu 100% a finanţării ar însemna undeva la 10% din Fondul Naţional Unic, nu din tot bugetul Sănătăţii, ceea ce ne-ar apropia de o medie europeană de 12%. România a avut 4,68% din PIB pentru Sănătate. Vrem ca, din aceştia 4,68%, 10% să se aloce asistenţei medicale primare”, avertizează vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Călin Bumbuluţ.
Salarii umilitoare şi taxe împovărătoare
În condiţiile în care, la nivel naţional, venitul brut al unui furnizor de servicii de medicină a familiei este în jur de 14.500 de lei, multe cabinete riscă falimentul, pentru că din aceşti bani medicul achită salariul asistentului medical, diferite taxe, impozite şi chiria, cheltuieli de funcţionare curentă, dotare, consumabile, servicii de curăţenie, servicii informatice, servicii contabile etc. De pildă, peste 40% dintre cabinetele medicilor de familie din Bucureşti sunt în incapacitate de a asigura venituri asistentelor medicale şi altui personal angajat la un nivel decent. „În acest moment, aceşti colaboratori ai noştri sunt salarizaţi la un nivel derizoriu, majoritatea iau undeva la 1.400-1.600 de lei net faţă de o asistentă medicală fără gradul principal din spitale, care are brutul conform grilei de salarizare undeva la 5.500 lei, deci rămâne cu peste 3.200-3.500 lei ca venit net. Ceea ce este mai rău decât atât – dar chiar medicul de familie mediu, cel care are în jur de 1.800 de pacienţi pe listă, are venituri sub cele ale unei asistente de spital. S-a ajuns în această situaţie din cauza subfinanţării cronice”, atrage atenţia dr. Bumbuluţ. Medicii de familie spun că, deocamdată, se încearcă rezolvarea problemelor prin negocieri.
Din cei aproape 16.000 de asistenţi medicali care lucrează în cabinetele de medicină de familie, peste 80% sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, de muncitor necalificat, indiferent de vechime şi de grad profesional. Ei susţin că, deşi majoritatea au zeci de ani de experienţă în spate, se duc acasă cu doar puţin peste 1.100 de lei pe lună şi nu beneficiază de bonuri de masă sau de alte sporuri, spre deosebire de colegii din spitale, care au venituri de 3-4 ori mai mari. “Unii dintre noi mai primesc 3-4 milioane la negru, dar asta nu ajută cu nimic, pentru că vom avea pensii de asistaţi social”, au declarat pentru “România liberă”, sub protecţia anonimatului, mai multe asistente medicale.
Memorii şi petiţii, ignorate de autorități
Societatea Națională de Medicină de Familie a transmis anul trecut un memoriu Guvernului și Ministerului Sănătății în care avertiza că subfinanțarea asistenței medicale primare, recunoscută încă din 2014, s-a accentuat și mai mult după aplicarea noi legi a salarizării unitare. Cu toate acestea, întrebările transmise autorităţilor prin intermediul memoriului au rămas fără răspuns. Totuşi, medicii aşteaptă ca alocarea financiară în 2019 pentru segmentul de asistenţă medicală pe care îl acoperă să asigure deopotrivă sumele necesare pentru creșterile salariale impuse prin lege, posibilitatea investiţiilor în echipamente şi personal, precum şi creșterea cheltuielilor ca urmare a inflației. De asemenea, ei speră și la o reparație, cel puțin parțială, a inechității față de colegii lor din alte segmente ale sistemului național de sănătate. Medicii de familie din România au funcţionat în 2018 cu un buget cu doar 17% mai mare decât în 2017, în condiţiile în care colegii din unitățile sanitare de stat (medicina școlară, ambulatoriu integrat, spitale) au beneficiat de finanţări (salarii şi bugete) mărite cu până la 100%. Cu toate acestea, startul discuțiilor pentru bugetul alocat medicinei de familie pentru 2019 este unul pe care SNMF îl consideră eşuat.
În previziunile bugetare actuale, suma alocată medicinei de familie vizează o creştere de sub 5 procente faţă de anul trecut, iar -această discriminare face ca asistența medicală primară să fie neatractivă pentru tinerii medici. „Considerăm că medicii de familie și asistenții medicali fac parte din sistemul public de sănătate, deși lucrează în cabinete private. Este neechitabil ca veniturile să nu fie similare cu ale celorlalţi medici și asistenți care oferă servicii medicale în spitale și în alte segmente ale sistemului public de sănătate, cu atât mai mult cu cât acest lucru produce dezechilibre majore în sistem, cu consecințe greu de depășit. Bugetul asigurărilor sociale de sănătate pentru asistența medicală primară în anul 2019 ar trebui să fie 3.371.700.000 lei, fără dotare suplimentară cu aparatură, fără renovări și fără alte investiții”, avertizează dr. Marina Pârcălabu, preşedinta Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie.
Doar 1 din 3 pacienţi români va mai avea un medic de familie în 2030
Conform unei analize proiective realizate de SNMF și FNPMF pe un eşantion de medici de familie reprezentativ demografic pentru toată ţara, în anul 2030 doar 1 din 3 pacienţi români va mai avea un medic de familie, în condi-ţiile în care se aşteaptă ca numărul pensionarilor – segmentul populaţional cu cea mai mare nevoie de asistenţă medicală primară – să reprezinte aproximativ 30% din totalul populaţiei României. Conform datelor INS, aproape jumătate din populaţia rezidentă a apelat, cel puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală în -ultimele 12 luni, efectuând în medie 3,7 consultaţii. Acest lucru demonstrează un grad de aglomerare şi încărcare fără precedent a cabinetelor medicilor de familie, care creşte presiunea pe sistemul de asistenţă medicală primară, obligat să rămână în aceleaşi condiţii financiare precare ca înainte de aderarea României la UE.
11.000 de medici de familie şi 16.000 de asistenţi medicali din cabinetele de medicină de familie nu beneficiază de măririle salariale consistente acordate personalului din sistemul sanitar.
