Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Hildegard Brandl, candidat PNL la Senat, despre relația cu USR: ”Nu m-aș hazarda să dau guvernarea exclusiv pe mâna partidelor noi”

Hildegard Brandl ocupă poziția a treia pe lista PNL București pentru Senat, după neuro-chirurgul Leon Dănăilă și economistul Florin Câțu. Este o ”Clotilde Armand” de origine germană a liberalilor. Într-un interviu acordat ”României libere”, Hildegard Brandl comentează cele mai fierbinți teme ale actualității politice , în special relația PNL cu USR.

Share

Silviu Sergiu 0 comentarii

Actualizat: 21.11.2016 - 21:54

Hildegard Brandl ocupă poziția a treia pe lista PNL București pentru Senat, după neuro-chirurgul Leon Dănăilă și economistul Florin Câțu. Este o ”Clotilde Armand” de origine germană a liberalilor. Într-un interviu acordat ”României libere”, Hildegard Brandl comentează cele mai fierbinți teme ale actualității politice , în special relația PNL cu USR. 

- Doamnă Hildegard Brandl, candidați la alegerile parlamentare în București, a treia poziție pe lista PNL pentru Senat. Cine sunteți? Publicul din România nu vă cunoaște.

- Sunt arhitect de profesie, sunt și implicată de mai mulți ani în ceea ce înseamnă mediul de afaceri și consultare acordată Guvernului în ceea ce privește bună guvernare, sunt membru Romanian Business Leaders, care face asta, sunt membru al Camerei de comerț româno-germană.

- Cum ați ajuns pe lista PNL? Cine v-a recomandat? Vă întreb pentru că în politica noastră contează sistemul relațional.

- O bună și interesantă întrebare. Dacă pot spune așa m-au recomandat vreo 50 de oameni. Eu sunt reprezentanta unui mediu de afaceri din această țară. Noi ne implicăm mai de mult în a ajuta la elaborarea unor politici publice mai bune. Anul acesta ni s-a adresat din partea partidelor liberale și din partea domnului Cioloș dorința de a forma o echipă. Ni s-a cerut să avansăm nume din grupul nostru pentru listele de candidați ai PNL, astfel încât să aducem plus valoare din zona noastră de antreprenoriat.

- Cu domnul președinte Klaus Iohannis vă cunoașteți? Am văzut că ați copilărit în Sibiu.

- Îl știu doar cum îl știe orice cetățean din Sibiu. Am avut o dată o ședință la care a participat și domnia sa, am fost la Palatul Cotroceni cu proiectul ”Re-patriot”, un proiect pentru Diaspora. 

- Am citit că familia dvs. a plecat din România pe vremea comunismului...

- Părinții mei au încercat să plece legal din această țară, depunând actele necesare. Nu s-a putut. După aceea au trecut la următorul pas: mama și tatăl meu, cu încă un cuplu, au demonstrat public, cu pancarte, pentru a putea pleca din țară.

- În Sibiu?

- Da, în Sibiu. Nu li s-a permis. Cei doi bărbați au fost aruncați în închisoare, femeile nu pentru că aveau deja copii, iar tatăl meu și prietenul lui au fost trei luni arestați. La Aiud. După aceea părinții mei au decis că trebuie să găsească o altă cale și au organizat plecarea ilegală, peste graniță. Tatăl meu și fratele mamei mele, împreună cu soția. Mama a rămas aici împreună cu mine și fratele meu, pentru că, în general, timiteau soțiile după bărbați. Din păcate, grănicerul, care aparent dormea în turn, s-a trezit când a auzit că trec granița, era amețit, stresat, a căzut din turn și și-a rupt niște coaste. Ei au reușit să treacă granița în Ungaria, evitând gloanțele, au avut foarte mare noroc și au fost unele încurcături diplomatice. Toată lumea era foarte agitată ca să-i trimită înapoi. Marele noroc a fost că tatăl meu este un om foarte sociabil și s-a împrietenit cu grănicerii discutând despre fotbal. Au discutat patru ore despre fotbal. După aceea grănicerii au spus că nu-i mai pot trimite înapoi, iar acest lucru le-a salvat viața. Din cauza acestui incident, autoritățile române nu au lăsat-o pe mama mea să plece și atunci mama mea a decis să scrie o scrisoare către ziarul  ”Die Welt”, o scrisoare deschisă în care scria că își dorește să părăsească România. O doamnă a fost curajoasă, a luat această scrisoare cu ea în Germania și a fost publicată în ”Die Welt”. Într-o săptămână am avut actele de plecare. 

- Ați studiat arhitectura în Germania, ați practicat-o la Dortmund și ați ajuns în Venezuela. Ce ați făcut acolo?

- Ca orice arhitect tânăr am vrut să călătoresc un timp, să văd alte continente. Pentru un arhitect e important. Am vrut să fac asta imediat ce mi-am luat diploma, dar am avut oferte de angajare și am început să lucrez cu companii de arhitectură internaționale, a fost foarte interesant, dar dorința de a pleca a rămas. Și după doi ani și ceva am plecat în America latină, în Venezuela și am început acolo să cunosc o altă lume. O lume foarte amabilă, ospitalieră, cum este și aici în România. Oameni foarte calzi și foarte tineri. Noi în Europa suntem bătrâni și este frumos, dar acolo este o lume complet nouă. 

-  Ați participat la mitinguri împotriva lui Hugo Chavez?

- Da. Făceam parte din Opoziție. Noi ne doream ca Venezuela să rămână o țară democratică și liberă.

- Activați în vreo organizație civică?

- Nu. Am făcut opoziție în stradă, care s-a coagulat organic și am participat la demonstrații, unde s-au folosit gaze lacrimogene. M-am întrebat dacă nu cumva părinții mei, după ce m-au scos o dată din comunism, nu vor trebui să o facă încă o dată. Chiar cu o opoziție foarte severă, nu am reușit să ducem Venezuela pe un alt drum și de aceea am și plecat. 

- Să discutăm și despre candidatura dvs. la Senat.  PNL are nevoie de 22- 23% în București pentru ca dvs. să deveniți parlamentar. Este un procent realizabil, având în vedere că la alegerile locale procentul PNL în Capitală a fost de doar 12%?

- Știu că a fost mic dar eu cred că se poate. Chiar USR arată că se dorește altceva și eu cred că cu oamenii noi care sunt pe listele PNL, cu oameni care nu au mai fost în politică, cred că se poate. Se poate și fiindcă suntem diferiți.

- Care este oferta dvs. de campanie? De ce ar trebui să vă voteze alegătorii?

- Îmi propun să îmbunătățesc legislația referitoare la autorizațiile de construire. În clipa asta, în România, pentru a obține autorizația de a construi un gard este la fel de laborios ca pentru o clădire de 9 etaje. Asta trebuie să se schimbe. Apoi refacerea fațadelor clădirilor. În clipa de față sunt foarte multe bariere pentru oamenii care vor să-și refacă fațadele, dar și pentru oamenii care vor să facă investiții. Voi insista și pe simplificare, debirocratizare în administrația publică. Cel mai impotant proiect al meu este legat însă de sprijinirea Diasporei.  

- PNL a făcut praf Legea votului prin corespondență și Legea electorală, la capitolul dedicat Diasporei.

- Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să lucrăm pentru a stabili conexiunea cu Diaspora. Eu însămi sunt repatriată și știu ce-și dorește Diaspora. Vrea reintegrare, vrea informații, vrea să fie băgată în seamă. 

- Diasporei i s-a repartizat un număr infim de parlamentari, prin noua Lege electorală. Sunt milioane de români plecați și au câțiva parlamentari. De ce a avut PNL o astfel de atitudine?

- Nu pot să vă spun asta. Trebuie să vorbim cu conducerea PNL. Nu știu toate amănuntele pentru că am fost apolitică. Am intrat abia acum în politică. Nu dețin toate informațiile despre ce s-a întâmplat în PNL. De ce nu există mai mulți parlamentari pentru Diaspora cred că este o întrebare bună și trebuie pusă, astfel încât în patru ani lucrurile să se schimbe. 

- Credeți că pentru PNL există un pericol de canibalizare cu USR? Credeți că USR poate lua din voturile liberalilor? 

- Nu pot să vă spun dacă sunt aceeași votanți, dar ceea ce pot să spun este faptul că eu nu m-aș hazarda să dau guvernarea exclusiv pe mâna partidelor noi, indiferent cât de bune sunt ele. Nevoia de experiență este atât de mare la guvernare că nu poate fi dată doar pe mâinile unor oameni care încă nu au avut experiență suficientă. 

- Domnul premier Dacian Cioloș a fost criticat pentru că nu candidează, nu se implică direct în alegeri, iar PNL și USR au fost criticate pentru că folosesc imaginea sa pe afișele electorale. Dvs. ce părere aveți despre această situație?

-   Eu cred că nu este ciudat. Este o situație specială. Eu cred că domnul Cioloș este pur și simplu o persoană care ține foarte mult la promisiunile pe care le-a făcut. Există oameni care țin la principiile lor. Faptul că el a lansat Platforma 100 este un semn că vrea să continue. Nu avea de unde să știe la începutul mandatului ce se va întâmpla pe parcurs. A realizat că vrea să continue, că vrea să mai facă ceva pentru România, ca mai are ceva de dat...

- Dar PNL nu era suficient de bun pentru a intra în partid?

- Nu cred că PNL nu a fost suficient de bun. A promis că nu se va implica. S-a implicat apolitic, a expus proiectul lui, cum vede el continuarea și l-a lăsat la libera alegere. Cine vrea să se asocieze acestui proiect. Putea și PSD să se asocieze acestui proiect. A fost liber, nu a fost un proiect dedicat. 

- Credeți că în momentul de față PNL este un partid reformat suficient? 

- Eu cred că există dorința de a face pași către reformare. Se văd, s-au făcut niște pași, s-au schimbat oameni de pe listă, au fost dispuși să introducă oameni noi. Ăsta e lucru mare pentru un partid care are niște structuri foarte clare. Asta nu se întâmplă, nu este uzual. Eu cred că au înțeles că este nevoie de o reformare. 

- Sunt însă oameni pe listele PNL care au probleme cu legea. Cazul lui Verginel Gireadă, condamnat trei ani pentru infracțiuni de drept comun, este, în opinia mea, cel mai revoltător. De ce se întâmplă asta?

-   Eu nu știu cazul acestui domn, nu cunosc dosarul. Eu cred că PNL a fost destul de clar: nu vor intra în Parlament oameni care au condamnări. Pentru că într-un stat de drept există prezumția de nevinovăție. Cred că este ceva important, cred că trebuie înțeles, pentru că asta înseamnă stat de drept. 

- Dar nu credeți că liderii PNL au fost permisivi în privința criteriilor de integritate?

- Din câte știu eu au fost schimbați circa 60% din foștii parlamentari. 

- Dar 100% oameni noi nu era posibil?

- Eu cred că ar fi periculos să pui numai oameni noi pe liste. Nu poți să videzi un partid. Atunci nu mai există. Dacă sunt oameni cu probleme eu sunt sigur că conducerea PNL va lua niște măsuri. Așa a promis. Cred că este exclus să fie oameni cu condamnări definitive candidați la Parlament. Nu cred că se va întâmpla.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...