România vrea să intre în Schengen în decembrie 2022, simultan cu Croația, în ciuda faptului că unele țări occidentale ar lega “dosarul” României de cel al Bulgariei, mult mai slab apreciat.
Ministrul Afacerilor Externe și Europene al Republicii Croația, Gordan Grlić-Radman, s-a întâlnit, ieri, la București, cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Ministrul croat ar urma să rămână, marți și miercuri, la reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO. Reuniunea NATO se desfășoară la București, sub conducerea secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg. Dar ieri, discuțiile purtate între oficialul croat și cei români au fost axate pe relațiile bilaterale și pe extinderea Spațiului Schengen.
Țări candidate pentru Schengen sunt Croația, România și Bulgaria. Din Schengen fac acum parte cele mai multe dintre țările UE, precum și câteva țări din afara Uniunii. Statutul de membru UE oferă, desigur, un punct în plus pentru primirea în Schengen. Deși, dintre cele trei țări menționate, a fost cea mai târziu intrată în UE, Croația are cele mai mare șanse să fie primită în Schengen în decembrie 2022.
Consiliul JAI se va reuni la 8 decembrie 2022 pentru a da un aviz asupra fiecăreia dintre aceste trei țări. Programul preliminar al reuniunii JAI arăta că se va discuta despre Croația, apoi, separat de Croația, se va discuta despre România și Bulgaria, împreună. Simpla enunțare a acestui program este de natură să îngrijoreze România. Drept urmare, după discuțiile purtate la București cu omologul său croat, ministrul român de Externe a anunțat că “atât România, cât şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare”. Altfel spus, România ar fi la fel de pregătită precum Croația, consideră ministrul Bogdan Aurescu.
România vrea să intre în Schengen în decembrie 2022
După ce a discutat, ieri, la București, cu omologul său de la Zagreb, ministrul Aurescu a anunțat că România și Croația au o „evaluare comună” în ceea ce privește beneficiile care vor rezulta din extinderea Spațiului Schengen, beneficii atât pentru țările deja membre, cât și pentru România și Croația.
“Extinderea acestui spaţiu va contribui la întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene, la crearea unui spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient în faţa provocărilor la adresa securităţii interne a Uniunii. Atât România cât şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare”
Bogdan Aurescu,
Ministrul Afacerilor Externe
Acum o săptămână, președintele Iohannis lansa ideea că România poate cere amânarea votului Consiliului JAI din 8 decembrie. Amânarea ar putea fi solicitată până la momentul în care votul JAI ar deveni favorabil României. O asemenea cerere ar însemna însă că România acceptă să intre în Schengen mai târziu decât Croația.
“Interesul meu, al nostru este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul României la Schengen. Nu este util pentru absolut nimeni să forţăm un vot care, poate, nu este cel aşteptat. Asta apropo de data de 8 decembrie”
Klaus Iohannis,
Președintele României
După discuțiile purtate cu omologul său croat, șeful Diplomației române, ministrul Bogdan Aurescu, a susținut că intrarea României și Croației în Schengen este „parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii şi, de asemenea, este clar că este în interesul Uniunii Europene ca spaţiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”.
Migranții ilegali pun probleme Europei
Într-adevăr, chestiunea migranților ilegali este una dintre marile piedici în calea extinderii Spațiului Schengen. În cazul Croației, nimeni n-a acuzat-o de această problemă. În schimb, România este considerată parțial responsabilă de fluxul de migrație care trece prin Balcani, dinspre Asia spre centrul Europei. Realitatea este însă că acești migranți tranzitează de regulă Bulgaria, Serbia și Ungaria, nu România. În cazul Serbiei, care nu este nici în UE nici în Schengen, această situație este recunoscută chiar de guvernul de la Belgrad.
Ministrul român de Interne, Lucian Bode, a prezentat această statistică, acum câteva zile, chiar în fața autorităților din Austria. Întâlnirea s-a produs după ce oficiali de la Viena au ridicat problema migranților ilegali ajunși în Austria. Potrivit ministrului Bode, sub 3 la sută dintre cei circa o sută de mii de migranți ilegali ajunși la granița Austriei ar fi trecut anterior prin România.
Replica autorităților de la Viena a fost că, într-adevăr, nu au obiecții specific legate de România, ci doar caută să stopeze fluxul de migranți ilegali spre Austria.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
