Bruxellesul s-a angajat, la summitul UE-Turcia de duminică, să acorde 3 miliarde euro Ankarei ca ajutor pentru controlul frontierelor sale şi să redeschidă negocierile intrării Turciei în Uniune.
Partener indispensabil pentru îndiguirea fluxului de migranţi care converg spre Europa, Turcia a încheiat cu UE un acord prin care Ankara primeşte ajutor financiar şi o relansare a negocierilor de aderare la Uniune. Concluziile summitului sunt cuprinse în doar trei pagini în care angajamentele sunt de ordin general şi fără un calendar detaliat. Summitul nu a suscitat entuziasm şi participanţii au reamintit că deja s-au înţeles cu dificultate în septembrie asupra repartizării a 160.000 de refugiaţi la venirea lor în Italia şi în Grecia. Şi, în pofida eşecului acestui plan – au fost „relocalizaţi“ doar 160 de refugiaţi în două luni – majoritatea pare că nu doreşte să meargă mai departe.
În schimbul implicării sale în cea mai mare criză migratorie în Europa de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, Guvernul turc va primi 3 miliarde euro ca ajutor european pentru finanţarea găzduirii migranţilor aflaţi pe teritoriul turc care cuprind în principal 2,2 milioane de refugiaţi sirieni. Europenii s-au ferit să detalieze ajutorul lor de 3 miliarde euro, declaraţia finală a summitului precizând că este vorba de o sumă „iniţială”. Pentru turci, care susţin că au cheltuit deja 7 miliarde euro pentru găzduirea refugiaţilor, nu este decât un început şi ar trebui 3 miliarde pe an.
În patru ani şi jumătate, războiul în Siria a provocat peste 250.000 de morţi şi peste 12 milioane de deplasaţi şi refugiaţi. Turcia, care găzduieşte deja peste 2,2 milioane, a obţinut garanţii că nu va mai suporta singură povara financiară. „Vom controla cu precizie utilizarea celor 3 miliarde de euro“, a promis preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, al cărui Executiv a negociat planul comun de acţiune „activat“ duminică între cele două părţi.
Vize şi aderare
Ankara s-a angajat în cadrul acestui plan să facă frontierele sale cu UE – principala poartă de intrare a migranţilor în Europa – mai impermeabile pentru migranţii economici şi să coopereze în lupta contra reţelelor de călăuze care operează de pe coastele turce. În schimb, Turcia a obţinut promisiunea unei accelerări a negocierii în curs pentru facilitarea vizelor pentru Europa.
În plan politic, părţile au convenit să „redinamizeze“ negocierile de aderare a Turciei la UE, aflate în punct mort de ani de zile. Negocierile asupra capitolului 17 (politici economice şi monetare) din cele 35 capitole necesare pentru deschiderea căii spre aderare, vor fi deschise pe „14 decembrie“, precizează comunicatul final. Dar nu s-a menţionat şi deschiderea capitolelor 23 şi 24 (justiţie, libertăţi publice), de asemenea cerute de Ankara.
Cipru şi Grecia se opun
Cele două capitole sunt blocate din 2005 de Cipru, care condiţionează această deschidere de un acord asupra ocupării nordului insulei de către turci. Nicosia, alături de Grecia, au făcut totul pentru a limita la maximum angajamentele privind relansarea procesului de aderare a Ankarei. În plin summit, premierul grec, Alexis Tsipras, a lansat o serie de atacuri contra turcilor şi a acuzat Ankara că violează în mod regulat spaţiul aerian elen în Marea Egee.
Summitul de duminică nu a risipit neînţelegerea istorică asupra finalităţii acestui proces de aderare, la care se pare că nimeni nu mai crede.
Propunerile lui Merkel
În calitate de şef al Guvernului primei ţări de primire a refugiaţilor în Europa şi principala ţară care a cerut această sumă ca ajutor pentru Turcia, cancelarul german, Angela Merkel, a încercat să meargă mai departe şi a avut iniţiativa unei reuniuni cu celelalte şapte ţări cele mai implicate în criza migranţilor (Finlanda, Suedia, Austria, Olanda, Belgia, Luxemburg, Grecia). Cu scopul de a le convinge să organizeze venirea unei părţi a refugiaţilor sirieni direct din Turcia, pe căi legale, în loc să străbată periculoasele rute din Balcani. „Problema este de a face legală imigraţia ilegală“, a explicat cancelarul, care discută deja de câteva săptămâni despre un astfel de mecanism „bilateral“ cu Ankara.
