El a vorbit însă despre sancţiunile pe care le-ar presupune nerespectarea deciziei CCR, vorbind votul alegătorilor, dar şi despre suspendarea din funcţie, la care s-a referit fără să o numească.
”Constituţia spune că… şi jurisprudenţa CCR spune că toţi trebuie să ne îndeplinim obligaţiile izvorâte din legea fundamentală în baza principiului cooperării şi a principiului loialităţii faţă de valorile constituţionale. Eu am mai spus şi îmi exprim ferma convingere: nu cred că preşedintele republicii, indiferent cine e azi, cine va fi mâine sau peste 7 ani de zile, nu cred că va da românilor un exemplu de nerespectare a legii fundamentale, pentru că atunci ăla care a trecut strada pe roşu de ce să răspundă dacă altul încalcă sau nu respectă Constituţia?”, a declarat Tudorel Toader.
El a explicat, răspunzând unei întrebări, că, în cazul nerespectării deciziei CCR, nu există în legislaţie prevăzută amendă sau închisoare, dar că există obligaţia respectării Constituţiei.
”Prin urmare, n-avem amendă de la până la sau închisoare de la până la, dar avem obligaţia respctării Constituţiei şi sancţiunile care nu sunt alea clasice, pentru că un singur titular al acestei demnităţi avem în ţară, sunt cele care pot să decurgă chiar din legea fundamentală. Eu nu cred că poporul va privi favorabil o posibilă conduită, în care eu v-am spus că nu cred, de nerespectare a unei decizii a CCR, de nerespectare a Constituţiei. Nu cred”, a afirmat ministrul.
Ministrul Justiţiei a spus că ”sancţiunea supremă” este votul alegătorilor.
”Până la urmă, sancţiunea supremă – că şi puterea asta pe care noi o delegăm, împărţim statul de drept în trei puteri, puterea asta vine de la popor, de la cel care îţi dă puterea în procesul electoral şi alegătorii te pot sancţiona la momentul respectiv. Mie mi-ai dat o amendă că am trecut neregulamentar, iar pe tine te alegem că nu ai respectat legea fundamentală?”, a spus Toader.
Tudorel Toader s-a referit şi la suspendarea din funcţie.
”Plus de asta, există şi altă sancţiune, mult mai severă, dar la care eu nu vreau nici măcar să pronunţ instituţia, pe care dvs. o ştiţi şi care ultima dată s-a aplicat acum 6 ani de zile”, a afirmat ministrul, referindu-se la suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu în 2012.
Decizia Curţii Constituţionale care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, a fost citită joi în plenul CCR. Tot joi, ar urma să fie publicată în Monitorul Oficial motivarea deciziei potrivit căreia preşedintele trebuie să o revoce pe şefa DNA.
În 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR a stabilit că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.
Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a avut o primă reacţie după decizia CCR, spunând că se va pronunţa în privinţa revocării şefei DNA doar după ce va primi motivarea Curţii şi o va citi cu foarte mare atenţie. El a precizat însă că ia în calcul să respecte statul de drept, să îl întărească, să aibă grijă ca procurorii să rămână independenţi, cu respectarea Constituţiei, subliniind că articolul din legea fundamentală care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu poate însemna sub nicio formă în subordinea acestuia.
