Conducerea Senatului a stabilit că va supune la vot cerea DNA de urmărire penală în dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu abia în sesiunea de primăvară, adică după 1 februarie 2019. Asta nu înseamnă însă că va fi dezbătută în februarie. Senatorii nu au nicio restricţie de termen. Comisia juridică tocmai a amânat cu încă o săptămână redactarea raportului pe tema cererii DNA de ridicare a imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu. Raportul Comisiei juridice este consultativ, decizia trebuie luată de plenul Senatului. Solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a fost trimisă Senatului pe 7 noiembrie.
Președintele Senatului este acuzat că ar fi luat, idnirect, mită în valoare de 800.000 de dolari, pentru a ajuta o firmă austriacă să-și primească banii pe licențele Windows. Decizia de amânare a votului a ridicat semne de întrebare, în condițiile în care PSD și ALDE au majoritatea în Senat – 81 de voturi față de cele 69 necesare. O respingere a cererii de urmărire penale ar fi fost o simplă formalitate pentru coaliția de guvernare. Una dintre explicațiile vehiculate în Parlament este că liderul PSD Liviu Dragnea ar dori să îl țină pe Tăriceanu legat de social-democrați, în contextul neînțelegerilor dintre cei doi.
Dincolo de calculele politice, în plan juridic, absența oricărei decizii a Senatului poate fi un avantaj pentru Călin Popescu Tăriceanu.
Termene de prescriere
Președintele Senatului este implicat în ceea ce este, practic, o prelungire a dosarului Microsoft. Or, în februarie 2018, primul dosar Microsoft, a fost clasat pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și-a schimbat practica. ÎCCJ a decis că termenul de prescripție a faptelor, de zece ani de zile, se aplică din momentul comiterii ultimei fapte și nu din momentul declanșării infracțiunii. DNA a anunțat, pe 3 februarie 2018, că acuzaţiile faţă de foştii miniştri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Şerban Mihăilescu au fost clasate. În afară de Daniel Funeriu, în situaţia căruia s-a constatat că nu a comis nicio faptă penală, în cazul tuturor celorlalţi foşti miniştri faptele de care erau acuzaţi s-au prescris.
Dacă aceeași logică se va aplica în cazul lui Tăriceanu, președintele Senatului ar fi avantajat. Printre altele, în referatul de acuzare, procurorii susțin că Petru Berteanu ”l-a ajutat pe Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, prim ministru al Guvernului Romaniei, să pretindă și să primească, în mod indirect, foloase materiale de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu Siemens Computers GmbH în schimbul exercitării atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu adoptarea Hotărârilor de Guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008”. Or, dacă ultimele fapte ale lui Tăriceanu datează din 2008, faptele ar putea fi prescrise la finalul lui 2018, dacă se aplică deciziile ÎCCJ din precedentul dosar ”Microsoft”.
Posibile efecte
Chiar mergând pe această interpetare, decizia finală va fi luată de organele judiciare, în România neexistând instituția precedentului. Totuși, rămâne un semn de întrebare. Nu ar fi putut Tăriceanu scăpa de dosar printr-un simplu vot al Senatului împotriva cererii de urmării penale? Nu în totalitate. ”Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”, prevede un articol din Codul Penal. Potrivit unor surse din Comisia juridică, asta înseamnă că dacă Senatul ar respinge cererea, s-ar îndeplini un act de procedură, iar termenul de prescripție s-ar recalcula. De altfel, au exista în trecut cazuri în care Senatul a respins urmărirea penală, iar, după un timp, procurorii au trimis o altă cere. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu Varujan Vosganian, pentru care Senatul a respins, de două ori, urmărirea penală.
Acum, dacă s-ar aplica prescripția, procurorii nu ar mai putea trimite o altă cerere de urmărire penală.
Cum au decurs audierile
Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis Senatului pe 7 noiembrie. Preşedintele Senatului a transmis Comisiei juridice a Senatului, notele scrise care vor fi depuse la dosarul său. De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu a fost audiat, pe 27 noiembrie, în Comisia juridică a Senatului. La finalul audierii, preşedintele Senatului a declarat că demersul procurorilor DNA în cazul său are scopul de a îl intimida în lupta pe care a început-o pentru semnalarea gravelor abuzuri comise în România. Inițial, Comisia juridică solicitase un termen de 15 zile pentru a lua o decizie, dar, ulterior, a cerut o prelungire de o săptămână.
Acuzațiile DNA și răspunsul lui Tăriceanu
Pe 7 noiembrie, DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii au anunţat că preşedintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.
Potrivit sursei citate, în cauză se derulează anchetă şi faţă de alte persoane pentru complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe demnitar, actualmente senator, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.
În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contractului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României. Printre altele, reprezentanții austrieci ai Fujitsu-Siemens au susținut, în fața procurorilor austrieci că ar fi plătit la ordinul unui intermediar al premierului Tăriceanu, Petru Berteanu, suma de 800.000 de dolari ca mită pentru ca Tăriceanu să emită cele patru hotărâri de guvern din anul 2008 privind licențele Microsoft.
Tăriceanu a dezmințit aceste acuzații. El a spus că, în perioada în care a fost premier, 2005-2008, atât el, cât şi secretarul general al Guvernului au primit numeroase scrisori din partea firmei Microsoft pentru a intra in legalitate, pentru că instituţiile de stat foloseau licenţe Windows fără ca acestea să fie plătite. Din acest motiv, Guvernul Tăriceanu a inițiat cele patru hotărâri de guvern invocate acum de procurori. „Aceste HG nu au fost însoţite de plata vreunui leuţ către firma Microsoft. Până la finalul mandatului meu nu s-a făcut plata niciunui ban, deci ar fi urmat să fie plătite (de către următorul premier Emil Boc n.r.). Ca să se poată vorbi acum de o mită dată de firme pe ce? Pe nişte hotărâri legale? Nu li s-a făcut celor de la Microsoft nicio favoare, puteau să ne atace în Justiţie având în vedere întârzierea cu care s-au făcut plăţile. Toată această construcţie pe care DNA vrea să o facă pleacă de la început pe o premisă care e absolut ilogică”, a susţinut Călin Popescu Tăriceanu.
