Armata americană a anunţat că a început retragerea din Afganistan, prevăzută în acordul de pace semnat cu talibanii, pentru a aduce efectivele la 8.600 de soldaţi în 135 de zile.
Forţele americane din Afganistan ”menţin toate mijloacele militare necesare” pentru operaţiunile împotriva jihadiştilor Al-Qaida şi Statului Islamic şi pentru sprijinirea forţelor afgane, a precizat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al forţelor americane, colonelul Sonny Leggett, potrivit AFP.
Acordul prevede că SUA se angajează să-şi reducă numărul efectivelor din Afganistan de la 13.000 la 8.600 în termen de 135 de zile de la semnare, o retragere totală a forţelor americane şi ale coaliţiei urmând să aibă loc în interval de 14 luni, în funcţie de respectarea de către talibani a garanţiilor de securitate şi încetării focului.
SUA, grăbite să intre în legalitate
Statele Unite au cerut ca ieri seară la orele 20.00 GMT Consiliul de Securitate al ONU să se întrunească pentru a aproba, printr-o rezoluţie, Acordul încheiat cu talibanii la 29 februarie angajând retragerea militară americană din Afganistan, au făcut cunoscut luni mai multe surse diplomatice, potrivit unor surse, a continuat Agerpres. Această solicitare de vot a intervenit după ultimele negocieri asupra proiectului de rezoluţie american, în special la dorinţa Chinei, care doreşte ca documentul să facă referire la o ”cooperare regională”, au precizat sursele respective.
Ne retragem, dar tot ne amestecăm
Statele Unite au declarat luni că ”se opun cu fermitate” formării unui ”guvern paralel” în Afganistan, unde şeful statului oficial reales şi principalul său adversar au depus amândoi jurământul prezidențial, notează AFP.
Şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a salutat, totuşi, declaraţiile celor doi rivali, preşedintele Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah, în favoarea procesului de pace. ”Statele Unite acţionează pentru încheierea unui acord între cele două părţi”, a spus el într-un comunicat.
”Este important pentru viitorul ţării şi în special pentru pace să se facă o prioritate din formarea unui guvern incluziv şi a unui Afganistan unit”, a adăugat el.
”Ne opunem cu fermitate oricărui act vizând formarea unui guvern paralel”, a insistat secretarul de stat american, fără să îl numească direct pe Abdullah Abdullah, care a pierdut oficial prezidenţialele afgane din septembrie, dar revendică victoria.
Criza politică din Afganistan
Statele Unite au semnat pe 29 februarie la Doha un acord istoric cu talibanii, care prevede retragerea forţelor americane şi străine din Afganistan în termen de 14 luni, în schimbul unor garanţii din partea insurgenţilor în domeniul luptei antiteroriste şi lansării negocierilor directe fără precedent între guvernul afgan şi rebeli.
Dacă soldaţii americani au anunţat luni că au demarat prima fază a retragerii lor graduale şi condiţionate, dubla ceremonie de învestire luni la Kabul a scufundat ţara într-o criză instituţională care se arată un nou obstacol în calea negocierilor de pace, prevăzute să înceapă de ieri.
Preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a depus luni jurământul pentru al doilea mandat de cinci ani, iar rivalul său, Abdullah Abdullah care se consideră adevăratul câştigător al competiţiei electorale şi consideră că noul mandat acordat lui Ghani este un act de ”trădare naţională”, şi-a organizat în paralel o altă ceremonie de învestitură.
Din cauza rivalităţii dintre Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah, Kabulul nu a desemnat o echipă de negociatori care să fie prezentă la aceste negocieri.
Ceremonia de depunere a jurământului a fost întreruptă de zgomotul a două explozii de rachete care au lovit o margine a complexului prezidenţial din capitala Kabul. Gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat atacul, însă nu există informații despre victime.
