După ce preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerea ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kövesi, Tudorel Toader a anunțat răspunsul guvernanților. ”Vom sesiza Curtea Constituţională (CCR) cu privire la refuzul preşedintelui de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA!”, a explicat Toader. Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean pune la îndoială strategia lui Toader. ”Ministrul Justiţiei nu poate cere acest lucru, ci doar Guvernul o poate face, dar şi aşa este destul de neclar ce să sesizezi la CCR, de vreme ce nu există o rezoluţie”, afirmă Zegrean.
Potrivit Constituției, CCR soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşe-dintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a prim-mi-nistrului sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Juriștii PSD consideră că șeful statului a declanșat un conflict juridic între președinte și Guvern, după ce a refuzat cererea de revocare. Din tabăra PSD, contestația poate fi depusă la CCR fie de președinții celor două Camere – Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu –, fie de premierul Viorica Dăncilă.
Cum se fac jocurile la CCR
Toate informațiile de până acum par să indice că Dăncilă va fi cea care va trimite sesizarea la CCR. Premierul Viorica Dăncilă a declarat încă de săptămâna trecută că îl va susţine pe ministrul Justiţiei şi nu va ezita să îşi asume responsabilitatea privind o eventuală sesizare a CCR în cazul unui refuz al şefului statului.
Interpretarea finală depinde de cei nouă judecători ai Curții Constituționale, care, de multe ori, au luat decizii în funcție de tabăra politică din care provin. Trei dintre aceștia (preșe-dintele Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona Teodoriu) au fost numiți de PSD, iar unul de UDMR (Attila Varga). De cele mai multe ori, majoritatea s-a format cu sprijinul unor judecători numiți de fostul președinte Traian Bă-sescu – Daniel Morar și Petre Lăzăroiu. Livia Stanciu, numită de președintele Iohannis, are la activ cele mai multe puncte de vedere opuse majorității. Din CCR mai fac parte Mona Pivniceru (numită de PNL) și -Mircea Minea (propus de fostul PDL).
Cum citește PSD decizia CCR
Potrivit legii privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004), revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute se face de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției. Însă, recent, libe-ralii au reclamat faptul că preşedintelui îi sunt restrânse atribuţiile de numire a procurorilor-şefi, iar CCR a respins argumentele PNL. „Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie (privind numirea procurorilor-şefi – n.r)“, se arată în motivarea CCR. Noua lege nu a intrat în vigoare, pentru că a fost contestată încă o dată la CCR și nu se va aplica în cazul Kövesi. Însă, pentru juriștii PSD este un semnal serios asupra modului în care CCR vede acest su-biect. Urmând acest raţionament, dacă președintele nu are drept de veto în procedura de numire a şefei DNA, Klaus -Iohannis nu are drept de veto nici în procedura de revocare a Codruţei Kövesi.
De altfel, președintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea (PSD), a explicat și de ce Coaliția încearcă în mod sistematic să reducă din rolul președintelui. „Atunci când au fost făcute legile, se vorbea despre o colaborare loială între instituții. Aceasta nu a mai existat de când a apărut președintele jucător. De aici încolo, prevederile legale nu mai sunt pentru oameni care colaborează. Ele trebuie modificate, ca să nu mai poată fi folosite de persoane abuzive”, a afirmat Nicolicea.
Parteneri care au devenit adversari
Laura Codruța Kövesi și Daniel Morar au părut, timp de ani de zile, un cuplu sudat la șefia justiției din România. Kövesi a fost șefa Parchetului General între 2006 și 2013, iar Daniel Morar a condus DNA între 2005 și 2013, când a fost numit la CCR. În 2013, Kövesi a devenit șefa DNA în locul lui Morar. Între timp, relațiile dintre cei doi s-au deteriorat. Cea mai recentă dispută dintre cei doi a vizat protocolul dintre SRI și Parchetul General. Morar a declarat recent că atât timp cât el a fost șef al DNA protocolul semnat în 2009 nu a fost agreat, dar nici aplicat sau respectat. Morar a mai susținut că, atât timp cât a condus DNA, nu au existat echipe comune de lucru cu SRI în activitatea de cercetare penală. „Cu aprobarea dlui Morar, protocolul a fost multiplicat și toți procurorii din subordine au primit copii. Există dovezi scrise că acest protocol s-a aplicat, iar Daniel Morar nu a denunțat niciodată acest protocol ca fiind ilegal”, a replicat Kövesi.
