Lungu reclamă inclusiv lipsa de acțiune a autorităților în fața repetatelor sesizări legate de starea mobilierului urban din parc, de murdăria provocată de porumbei și de colonia de ciori care populează zona.
Useristul susține că, deși problemele menționate au fost sesizate inclusiv de presa locală, reprezentanții instituțiilor competente nu s-au implicat deloc în luarea unui set de măsuri concrete menite să rezolve situația.
Ce este și mai revoltător este legat de faptul că deși Lungu a făcut mai multe sesizări, în continuare, printre cei patru lei sculptați încă sunt amplasate difuzoarele mari ale unui sistem audio, de monument atârnând o rețea de cabluri, care încalcă prevederile legale specificate în Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Reacția Primăriei Municipiului din Iași a fost una superficială, folosindu-se de Facebook pentru a oferi un răspuns. Pe lângă neadecvarea folosirii unei rețele de socializare, reprezentanții s-au mulțumit să comunice că monumentul în cauză nu prezintă semne de pericol și nu se află în stare de degradare.
Redăm comunicatul de presă integral:
„Senatorul USR Dan Lungu revine cu un semnal de alarmă privitor la felul în care autoritățile locale ieșene tratează unul dintre cele mai importante monumente istorice ale României, anume Monumentul Regulamentului Organic, aflat în Parcul Copou. Totodată, atrage atenția și asupra lipsei de acțiune a acestora în fața multiplelor sesizări legate de starea mobilierului urban din parc și de murdăria provocată de porumbei și de colonia de ciori care populează zona.
Ambele probleme, deși semnalate și preluate de către presa locală, nu reușesc să mobilizeze și determine reprezentanții autorităților competente să ia nicio măsură pentru rezolvarea lor. Monumentul Regulamentului Organic, cunoscut și sub numele de „Obeliscul Leilor”, datează încă din perioada anilor 1834 – 1849 și este, în continuare, complet neglijat. Ba mai mult, în ciuda sesizărilor Senatorului USR, printre cei patru lei sculptați încă sunt amplasate difuzoarele mari ale unui sistem audio, de monument atârnând în continuare o rețea de cabluri, care încalcă prevederile legale specificate în Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
În urma semnalării anterioare a acestei nereguli, reprezentanții Primăriei Municipiului Iași au răspuns numai prin intermediul unei rețele de socializare, menționând că „monumentul prezintă semne de degradare, dar nu se află într-un pericol imediat” și făcând completă abstracție de problema reală adusă în spațiul public, anume prezența de sistemului audio. „În răspunsul primit – nu la cabinet sau printr-o adresă, ci numai pe Facebook – reprezentanții autorităților au menționat că monumentul nu se află în pericol și apoi au amintit monumentele istorice emblematice din oraș, în care au investit în ultimii trei ani – și acestea mult prea puține, dacă ținem cont de numărul lor real și de răspândirea lor în județ. Boxele uriașe printre lei și cablurile care atârnă de statuie au rămas invizibile pentru ei – și în comunicatul nostru, și în viața reală, întrucât ele încă se află în parc. Nu așa trebuie să se poarte autoritățile cu un monument istoric. Apoi, este păcat că în Parcul Copou, atât de important pentru noi, ieșenii, există bănci atât de murdare încât oamenii nici măcar nu se pot așeza. Celebrul romantismu al Copoului dispare odată cu croncănitul ciorilor și ploaia de găinaț – fotografiile colegului meu sunt relevante”, a declarat Dan Lungu, Senator USR.
Problema mizeriei din parc a fost semnalată în repetate rânduri de către Andrei Chiper, membru al echipei USR Iași. „Este o chestiune alarmantă, nu doar din punct de vedere estetic, ci și igienic. Excrementele păsărilor transmit micoze și bacterii și pot provoca reacții alergice, în special copiilor. Trebuie găsită o soluție pentru îndepărtarea acestei colonii mari de ciori din Parcul Copou, care pare a fi în creștere de la an la an”, a menționat membrul USR. Andrei Chiper a mai adăugat și faptul că există multiple variante pentru mutarea coloniei de ciori, printre acestea numărându-se și adoptarea unei metode deja aplicate în Târgu Mureș, care presupune desemnarea unui pâlc de copaci într-o zonă periferică, arbori înalți, în care ciorile să fie atrase prin intermediul chemătoarelor și materialelor pentru cuibărit.”