Lefurile demnitarilor s-au mărit din această lună cu aproape zece procente, ceea ce în unele cazuri echivalează cu un salariu minim pe economie în plus, pe lângă ce aveau până acum. Aşadar, şefii Parlamentului, premierul şi preşedintele ţării vor câştiga peste 5.000 de euro lunar. Avantajați sunt şi parlamentarii fără funcții, care au câştiguri de trei ori mai mari față de acum doi ani.
Astfel, președintele Klaus Iohannis are un salariu de 24.960 de lei brut, față de 22.800 de lei în luna decembrie a anului trecut. Președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și premierul Viorica Dăncilă au indemnizații de 24.000 de lei, față de 21.850 cât aveau în decembrie 2018. Cei patru vicepremieri ai Guvernului au ajuns la 22.300 de lei brut. Este vorba de Eugen Teodorovici, Viorel Ștefan, Grațiela Gavrilescu și Ana Birchall. În luna decembrie, aceștia aveau 20.300 de lei. Indemnizații similare cu vicepremierii au și vicepreședinții Senatului și ai Camerei Deputaților. Miniștrii Guvernului Dăncilă au salarii de 21.840 de lei, față de 19.950 în decembrie. Menționăm că de aceeași indemnizație beneficiază și o serie de demnitari care au rang de ministru – de exemplu Avocatul Poporului, președintele Consiliului Legislativ sau secretarul general al Guvernului. Senatorii și deputații au ajuns la 18.720 de lei, față de 17.100 în decembrie 2018.
Reguli schimbate
Aceste majorări se produc automat pentru că veniturile demnitarilor se calculează în funcţie de coeficientul din legea salarizării, înmulţit cu salariul minim pe economie care, luna aceasta, a crescut la 2.080 de lei, față de 1.900 de lei în decembrie. Prin legea salarizării, votată de Parlament în vara anului 2017, indemnizațiile demnitarilor au fost corelate, în premieră, cu salariul minim pe economie. La momentul respectiv, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, care a întocmit proiectul de lege, a afirmat că vrea să îi motiveze pe parlamentari să pună umărul la creșterea economică. Cert este, însă, că senatorii și deputații sunt marii câștigători, în urma modificărilor legislative, pe care chiar ei le-au votat, la propunerea Guvernului. Și aceasta pentru că vechea lege prevedea un vot al parlamentarilor de fiecare dată când vroiau să își majoreze indemnizațiile. Un astfel de vot în Parlament provoca, de fiecare dată controverse, mai ales în perioadele de dificultăți economice. Prin legea votată în 2017, însă, fiecare demnitar a primit un coeficient, care se înmulțește cu salariul minim pe economie. De exemplu, președintele României are coeficient 12, premierul și președinții celor două Camere au 11,5, miniștrii au 10,5 iar senatorii și deputații au coeficient 9.
Or, în perioada de un și jumătate care a trecut de la adoptarea noului act normativ, salariul minim pe economie a crescut de mai multe ori. Marii câștigători ai noului sistem sunt parlamentarii, care au ajuns la indemnizații pe peste 18.000 de lei. În iunie 2017, anterior modificării legii, senatorii și deputații aveau indemnizații de 7.000 de lei brut.
În timp ce primele şi sporurile bugetarilor au fost îngheţate pentru anul în curs la nivelul anului 2017, aleşii au rămas cu beneficiile. De exemplu, pensiile speciale ale parlamentarilor cresc şi ele odată cu majorarea salariilor, iar pentru un mandat în Parlament, aceştia vor lua în jur de 5.000 de lei.
Cresc cheltuielile pentru parlamentari
Creșterea salariilor dar și a pensiilor foștilor parlamentari duce la umflarea cheltuielilor bugetare. Deputații au votat pentru instituția lor un buget de 490, 7 milioane de lei pentru anul 2019, cu 54,4 milioane de lei mai mult decât bugetul pe anul 2018. Potrivit bugetului aprobat de Camera Deputaților, doar indemnizațiile, diurnele, sumele forfetare ale deputaților și salariile angajaților Camerei vor costa în 2019 peste 351 de milioane de lei. ”La fundamentarea cheltuielilor de personal, în sumă de 351.641.000 lei, a fost luată în calcul modificarea salariului de bază minim brut pe țară, în funcție de care se calculează indemnizațiile pentru deputați, modificarea sumei forfetare acordate pentru desfășurarea activității în circumscripțiile electorale, plata diurnei și a indemnizației de cazare acordate cu ocazia deplasărilor în străinătate, precum și acordarea indemnizației pentru persoanele cu grad accentuat de handicap, a voucherelor de vacanță și a indemnizației pentru internship”, se arată în proiectul de buget, votat de deputați.
Potrivit documentului citat, numărul posturilor din cadrul Camerei Deputaților finanțate din bani publici este de 1.820, din care 329 de deputați și 1.491 de angajați permanenți sau contractuali. ”La asistență socială suma de 31.123.000 lei a fost prevăzută pentru cheltuielile aferente acordate foștilor deputați (pensiile speciale – n. red.), precum și pentru cele acordate persoanelor care în anul 2019 vor înceta activitatea”, se mai arată în document. Din această sumă, 30.872.000 lei va merge strict pentru pensiile speciale ale deputaților.
Potrivit informațiilor transmise de Camera Deputaților și Senat, numărul parlamentarilor pensionari este aproape dublu față de cel al senatorilor și deputaților în funcție. 506 foști deputați și 221 de foști senatori primesc celebra indemnizație pentru limită de vârstă. În total, 727 foști demnitari, față de 465 cât numără în prezent Parlamentul. Pensiile speciale sunt cuprinse între 1.800 și 13.500 de lei pe lună.
De asemenea, bugetul Senatului pentru anul 2019 prevede o creștere cu circa 23% față de 2018, de la 195 de milioane de lei la 241 de milioane de lei. Bani cei mai mulți merg la indemnizații și salarii. Astfel, din totalul de 241.648.000 lei, cheltuielile de personal reprezintă 170 de milioane de lei, aici intrând indemnizațiile senatorilor și salariile angajaților instituției. Pentru 2018, cheltuielile de personal au fost de 147 de milioane de lei.
