Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în procedură de urgență cu 75 de voturi pentru, 0 impotrivă și 9 abțineri. Votul a fost reluat deoarece nu se întrunise inițial numărul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege să fie adoptat. La primul vot a, s-au înregistrat 68 de voturi „pentru” şi 15 abţineri, însă erau necesare 69 de voturi favorabile, pentru că este vorba despre o lege organică. Senatul este prima cameră sesizată, iar proiectul va merge la Camera Deputaţilor pentru votul final.
Astfel, s-a decis prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă şi duminică – pentru românii din diaspora. De asemenea, în diaspora, la ora 21,00, când se închid secţiile, alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care stau la rând pot să îşi exercite în continuare dreptul de vot. Un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedintele acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara localului de vot se află alegători care aşteaptă şi stabileşte ordinea în care aceştia au acces în sală. Parlamentarii au mai adăugat un amendament, potrivit căruia alegătorii aflaţi la rând îşi pot exercita dreptul de vot până la maximum ora 23,59. Ulterior, Comisia juridică a Camerei Deputaților a decis că este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de ora 24,00, ora României, a zilei alegerilor.
Vot prin corespondeță
O altă modificare a legii vizează introducerea votului prin corespondenţă pentru alegerile prezidenţiale. Articolul 8 al legii a fost modificat astfel încât, ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.
Numărul membrilor Biroului electoral, dacă este insuficient, poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate.
La propunerea AEP, a fost introdusă modificarea legislației, astfel încât finanțarea campaniilor electorale să poată fi făcută din bugetul partidelor politice. În prezent, doar candidații își pot finanța campania electorală, banii fiind apoi rambursați.
Explicațiile lui Meleșcanu
La alegerile europarlamentare și la referendumul din 26 mai, mii de români din străinătate au stat la cozi pentru a vota, din cauza proastei organizări. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că, în ceea ce priveşte votul în diaspora, ”principala problemă” a reprezentant-o faptul că legea 33/2007 ”era complet depăşită”, deoarece actul normativ respectiv a fost adoptat în momentul în care România a devenit membră UE, dar încă nu exista o mobilitate semnificativă a cetăţenilor români în statele membre.
