Documentul care va fi aprobat de plen, împreună cu componența Guvernului Cîțu, are 269 de pagini, fiind structurat pe 18 capitole, aferente fiecărui minister.
„Ne angajăm ferm să punem acest proiect în aplicare. Avem în vedere votarea textului susținut de 1 milion de cetățeni și în Senat, după care urmează organizarea referendumului de schimbare a Constituției în primele trei luni după încetarea epidemiei Covid – 19,” se arată în document.
Astfel, în domeniul Finanțelor, programul prevede creșterea eficienței finanțelor publice prin îmbunătățirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu.
Programul de guvernare arată în mod clar că coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe.
În ceea ce privește Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, obiectivul este creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020.
De asemenea, un întreg subcapitol este dedicate pentru Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului are printre obiective susținerea mediului de afaceri pentru promovarea de soluții și capacități inovative în principal pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv din domeniile afectate de pandemia de coronavirus, respectiv turism, industria ospitalității, industriile creative. Un întreg subcapitol este dedicat antreprenoriatului fără birocrație.
Capitolul dedicat Ministerului Energiei vorbește despre implementarea de măsuri în vederea asigurării securității energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea de investiții în domeniul energetic în special în domeniul energiilor curate și deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagra.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vizează combaterea schimbărilor climatice și adoptarea unei noi strategii forestiere naționale. De asemenea, își propune reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii își propune implementarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020- 2030 cuprinde viziunea strategică pentru următorul deceniu și va sta la baza construcției infrastructurii românești.
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, contribuind astfel la obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană.
La capitolul dedicat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se prevăd investiții în modernizarea, restructurarea şi creșterea competitivității fermelor, cu accent pe fermele de familie; instalarea tinerilor fermieri; sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării își propune să contribuie la transformarea profundă a economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii digitale.
La Ministerul Muncii și Protecției Sociale, se discută despre eficientizarea politicii de ocupare și de stimulare a muncii, astfel încât să se ofere servicii competitive și adaptate realităților din piața muncii atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.
Potrivit docuemntului, obiectivele coaliției vizează situarea pacientului în centrul sistemului de sănătate și asigurarea accesului acestuia la servicii de sănătate la standarde europene, arată capitolul dedicate Ministerului Sănătății. Guvernul se angajează să demareze și să finalizeze reforma sistemului de sănătate, care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern și eficient.
În domeniul Educației, programul de guvernare își propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Național „România Educată” propus de Președintele României. Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru 182 finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării.
Ministerul Tineretului și Sportului dorește inițierea Strategiei Naționale în domeniul Tineretului și adoptarea ei prin HG întrucât cea existență va expira la finele acestui an. Noua strategie trebuie să fie mai pragmatică și însoțită de un plan de lucru multianual cu măsuri și priorități care pot diferi de la un an la altul și cu un buget adecvat care să susțină ecosistemul de tineret, se arată în document.
În ceea ce privește Cultura, bugetul Ministerului Culturii va crește anual, astfel încât să atingă pragul de 1% din PIB până în anul 2024. Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022. Realizarea hărții sectoarelor cultural-creative (SCC), care să stea la baza elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber profesioniști din cadrul SCC și a indicatorilor socio-economici ai domeniului cultural reprezintă unul dintre obiectivele prioritare.
La capitolul dedicat Ministerului Justiției, coaliția își asumă drept principală misiune întărirea rolului Justiției de putere independentă în stat, prin reglarea mecanismului de echilibru între puteri, prin eliminarea mijloacelor de presiune asupra Justiției dinspre politic și prin asigurarea resurselor necesare. „Vom promova îmbunătățirea calității Justiției ca serviciu public, garantând o justiție accesibilă, imparțială și eficientă pentru toți cetățenii”, se arată în text.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne își propune să construiască un sistem capabil să ofere siguranță individului și comunității, să impună ordine și respect față de lege, la nivelul întregii societăți, și să asigure un mediu favorabil pentru dezvoltarea de servicii publice de calitate,
În ceea ce privește Ministerul Apărării, România își propune creşterea relevanţei strategice în cadrul NATO şi UE. În cadrul Alianţei, rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind asigurarea parametrilor stabiliţi în context NATO pentru finanţarea apărării, incluzând minim 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare.
Pe planul politicii externe, Guvernul României va urmări continuarea implicării active în procesul decizional la nivel UE, prin menținerea racordării la nucleul statelor care promovează consolidarea UE, în paralel cu menținerea dialogului cu toate statele membre pe ansamblul agendei europene, precum și implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024.
